Dacă relația cu partenerul tău este sinonimă cu nesiguranța, lipsa de încredere și nefericirea, poate că ar trebui să iei o decizie. Dragostea nu trebuie să fie un sacrificiu! Această credință (a sacrificiului) a determinat mulți oameni să rămână într-o relație, care, atunci când este văzută din exterior, pare a fi una perfectă.
Dar tot sacrificiul făcut a devenit cunoscut sub numele de ”suferință pentru iubire”. Și, în prezent, există încă persoane care cred că dragostea este sinonimă cu efortul, jertfa și durerea.
Când iubirea implică sacrificiu
Când ne gândim că dragostea este un sacrificiu, intrăm în ghearele teribile ale dependenței. Apoi, facem tot posibilul pentru a menține pereții care amenință să cadă la fiecare pas. Partenerul nostru începe să fie totul pentru noi. Cu toate acestea, dacă trebuie să ne forțăm să menținem o dragoste, poate că ar fi mai bine să renunțăm la ea.
Și printre aceste sacrificii, uneori permitem să se întâmple o maltratare în relație. Aceasta ar putea fi o lipsă de respect, de infidelitate sau de indiferență față de cealaltă persoană. Toate aceste lucruri ne afectează din ce în ce mai mult, dar el nu vede. Și se întâmplă pentru că am învățat să depindem de iubire, să suferim pentru ea. Pentru că am pus dragostea mai presus de orice și luptăm la același nivel, iar asta înseamnă suferință. Dar suferința nu ne face fericite. Atunci suntem într-un cerc din care poate exista o singură ieșire.
Ne sacrificăm pentru o relație. Acordarea a 100% atunci când cealaltă persoană ar putea să nu dea nici măcar 15% este ca și cum ți-ai săpa propriul mormânt. În cele din urmă, nu va mai rămâne nimic din noi. Vom da totul, chiar și lucrurile pe care nu le avem. Și totul va fi pentru o credință greșită despre ce înseamnă dragostea într-o relație.
Dacă doare, nu este dragoste
Silvia Congost este un psiholog care acordă ajutor în cazurile de dependență emoțională. Ea a scris o carte intitulată „Si Duele no es Amor” (Dacă doare, nu este dragoste).
În această carte acoperă mai multe cazuri de suferință, disperare și sacrificiu pentru cealaltă persoană. În aceste cazuri, problemele încep să afecteze psihic oamenii, lucru care duce la trăirea doar în suferință.
Când dragostea începe să fie un adevărat sacrificiu, este important să reevaluăm relația în care suntem. Poate suferim pentru că cealaltă persoană nu ne tratează bine. Sau, poate pentru că nu ne tratăm așa cum ar trebui. Orice ar fi, dacă situația nu ne face fericiți, este important să ne întoarcem sau să o părăsim.
Dragostea înseamnă respect. Ea ne face mai buni în fiecare zi. Este pasiune, fericire și bucurie … Dragostea este generoasă, implică libertate, încredere și ne permite să creștem.
Dacă dragostea nu are niciuna dintre aceste calități, este altceva. Dacă vine cu suferință, durere, amărăciune și o luptă constantă – în aceste cazuri, nu este dragoste.
Haideți să ne deschidem ochii
Bucură-te de tot ceea ce oferă dragostea. Și ea nu este sinonimă cu suferință, durere sau sacrificiu. Dacă există iubire, lucrurile vor evolua de la sine, fără a fi nevoie de hogging. În plus, nu va trebui să iei în considerare consecințele dăruirii. După cum am spus mai înainte, uneori dăm 100%. Ce se întâmplă dacă cealaltă persoană dă doar 15%? Vom ajunge să suferim. Dar să nu confundăm dragostea cu suferința.
Nu trebuie să petreci cea mai mare parte a vieții trecând de la o relație toxică la alta la fel de toxică. Știi ce implică iubirea față de o altă persoană. Asta înseamnă că nu vei mai face aceeași greșală. Și dacă nu te simți bine alături de el, atunci ceva trebuie schimbat. Sau poate că este timpul ca totul să se termine. Dragostea trebuie savurată, dulceața ei trebuie savurată. Ea îți permite să prezenți cea mai bună versiune a ta.