Hai că parcă începe să-mi placă “Ziua îndrăgostiților” după ce am văzut filmul ăsta. Glumesc. Eu iubesc românește :). Deci promovez Dragobetele. De aceea nu am pus titlul în engleză (doar că n-am avut altă poză). În primul rând, lăsând la o parte titlul ăsta, am ales să-l văd pentru că-mi plac actorii. Jessica Alba, Jessica Biel, Taylor Swift (Habar nu aveam de asta că are talente actoricești. Mă rog. N-are. E mult mai bună când cântă), Bradley Cooper, Ashton Kutcher, Julia Roberts, Anne Hathaway și alții (l-am văzut și pe puștiul Jacob din seria “Amurg”). Când auzi de toți actorii aceștia, care sunt pe val la Hollywood, te gândești că n-are cum să nu fie un film extraordinar. Greșit. Este chiar slăbuț.
Aș fi preferat mai puține cupluri. Obosește un pic povestea, cu atât de multe personaje. Însă este un film de weekend. A apărut în 2010. A fost și la cinema, bineînțeles. Însă eu rar aleg să văd filme de dragoste la cinematograf. Prefer ceva 3/4D, de regulă acțiune ori SF. “Valentine’s Day” aduce mult (prea mult) cu “Love Actually”. Doar că acesta din urmă e mult mai bun. Ideea e să le vezi la o oarecare distanță unul de celălalt (dacă îl revăd, vă povestesc puțin și despre el).
În film există, printre altele, și o poveste a unui cuplu căsătorit de 50 de ani. După ce el deschide subiectul despre reînnoirea jurămintelor, povestind cum au fost ei virgini și cum și-au fost credincioși unul celuilalt atâția ani, ea începe să plângă și i se spovedește cum a avut o aventură în tinerețe, când el era plecat cu serviciul. Serios acum, de ce ar face o femeie asta? De ce ar spune un adevăr care i-ar face rău celuilalt? Mai ales, de ce un asemenea adevăr?
Și mai avem o poveste interesantă, în care se confirmă, încă o dată, că bărbații frumoși sunt ori gay, ori însurați. Ok, exagerată afirmația. A, unul dintre gay este jucat de misteriosul Bradley Cooper.
În altă ordine de idei, recomand filmul. Chiar așa, slăbuț. Dacă n-ai ce face (eu l-am văzut pentru că am lăsat televizorul pornit după ce m-am uitat la “Românii au talent”), chiar poți sta două ore și ceva să te uiți la ăsta. Dacă nici nu ești într-o relație…, cu atât mai mult. Ceva de genu’ “se poate și mai rău” ;).