Nopţi lungi şi triste acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine în război
Sunt nopţi de basm acolo la voi
Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar?
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază când teamă mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu
Doamne, vino Doamne
Să vezi ce-a mai rămas din oameni
De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce vă gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt…
La prânz, într-o sâmbătă care promitea tihnă, liniștea de la Scara 0 a fost înlocuită…
Majoritatea lecturilor ne oferă un refugiu. Ne scot din cotidian, ne relaxează, ne confirmă valori…
Există romane istorice care încearcă să reconstituie o epocă. Altele dau senzația că asistăm la…
La ultima întâlnire a clubului nostru de lectură am discutat romanul „Pădurea norvegiană” de Haruki…
Pregătiți-vă simțurile pentru un eveniment de o eleganță aparte! Pe 26 martie 2026, începând cu…
Există un moment în care o carte bună nu mai încape între două coperți. Simți…