Relatii

Bărbatul şi femeia chiar pot deveni cei mai buni prieteni

Este un subiect amplu dezbătut şi cei mai mulţi susţin ideea că nu poate exista prietenie între un bărbat şi o femeie. Că cei doi nu pot avea o relaţie normală şi că cel puţin unul dintre ei are alte aşteptări de la celălat. Nu spun că nu este aşa, dar există şi varianta a doua, în care două persoane de sex diferit pot dezvolta o relaţie foarte mişto, fără sex, fără sentimente ascunse şi fără alte ascunzişuri.

M-am războit de foarte multe ori pe această temă şi continui să o fac. Oamenii nu înţeleg că, într-adevăr, se poate. Și mă fac mincinoasă sau îmi râd în nas: „da, sigur, şi ai dormit cu el în pat şi nu s-a întamplat nimic?!” Fraţilor, nu sunt datoare nimănui şi nu mă ruşinez de faptele mele, indiferent cum sunt săvârşite. Sunt ale mele, mi le asum şi trăiesc cu ele, nu trebuie să mint pe nimeni.

Da, am astfel de prieteni, da, am dormit cu ei în pat de N ori, în diverse momente, locuri şi conjuncturi, şi am dormit ca şi cum lângă mine era fratele meu. De ce trebuie să existe neapărat acele interese ascunse? De ce nu putem crede că doi oameni, chiar şi cu sexe diferite, pot dezvolta prietenii şi legături frumoase? De ce ar vrea un bărbat să i-o tragă celei mai bune prietene, când e plină lumea de femei? La fel şi invers. Dacă voia să se combine cu ea sau ea cu el, nu mai erau doar prieteni, nu e simplu? Atât de tare ne complicăm viaţa uneori şi atât de alambicat vedem lucrurile, când nici pe departe n-ar trebuie să fie aşa, încât am senzaţia, de cele mai multe ori, că suntem masochişti, că ne place să ne chinuim singuri şi că dacă nu avem o existenţa încrucişată nu am avea ce să descurcăm şi ne-am plictisi.

Întâmplător sau nu, unul dintre prietenii mei buni, este, din punct de vedere fizic, exact ce am visat dintotdeuna. Este clădit exact după modelul meu. Din păcate (sau din fericire), încă de când ne-am cunoscut, nu am reuşit să legăm nimic mai mult de o atracţie fizică foarte puternică şi pentru că nu s-a putut în acel moment, din motive independente de noi, am lăsat-o baltă şi am trecut la next level ca simpli prieteni. Şi aşa am rămas pentru următorii zece ani, la fel suntem şi azi. Acum, după toate poveştile pe care ni le-am împărtăşit reciproc şi după toate nebuniile pe care le-am făcut împreună, şi dacă ar fi ultimul bărbat în viaţă, nu aş putea să îl văd că pe un potenţial iubit. Nu ştiu de ce şi nu ştiu cum funcţionează treaba asta, dar este exact aşa. De unde, concluzia mea este foarte simplă şi voi încheia exact cum am început: Un bărbat şi o femeie pot croşeta cea mai frumoasă şi sinceră prietenie. Povestea de mai sus este un exemplu şi nu este un caz singular cu siguranţă.

Ștefania

Recent Posts

Cum a fost la clubul de lectură ,,Sunt Ana şi sunt nebună” de Oana Nicolau

La prânz, într-o sâmbătă care promitea tihnă, liniștea de la Scara 0 a fost înlocuită…

2 luni ago

Când literatura devine incomodă: „Portocala mecanică” de Anthony Burgess

Majoritatea lecturilor ne oferă un refugiu. Ne scot din cotidian, ne relaxează, ne confirmă valori…

2 luni ago

Începutul lumii în care trăim astăzi: Despre „Anul lupilor”, de Ina David

Există romane istorice care încearcă să reconstituie o epocă. Altele dau senzația că asistăm la…

4 luni ago

Cum a fost la clubul de lectură „Pădurea norvegiană” de Haruki Murakami

La ultima întâlnire a clubului nostru de lectură am discutat romanul „Pădurea norvegiană” de Haruki…

4 luni ago

BOOKS&WINE: O seară cu Doina Ruști și Marius Manole

Pregătiți-vă simțurile pentru un eveniment de o eleganță aparte! Pe 26 martie 2026, începând cu…

4 luni ago

Tabăra de Lectură iCarte, iParte 2026: 5 zile în care povestea ești TU

Există un moment în care o carte bună nu mai încape între două coperți. Simți…

4 luni ago