Despre genul polițist ca expresie a conștiinței morale

Există momente în evoluția unei literaturi naționale în care un gen aparent minor devine oglinda cea mai fidelă a conștiinței colective. Romanul polițist, adesea privit ca o formă de divertisment sau un exercițiu de logică narativă, s-a dovedit, în secolul XX, unul dintre cele mai sensibile instrumente de analiză morală și socială. În spatele anchetei, al interogatoriului și al confruntării cu adevărul, acest gen ascunde întrebări despre vină, lege și corupție, despre libertate și responsabilitate. Prin tensiunea sa morală, el devine, mai mult decât alte forme literare, un barometru al lucidității unei epoci, un spațiu unde se testează nu doar răul, ci și tăcerea din jurul lui. Această tăcere nu este lipsă de acțiune, ci o formă de complicitate deoarece atunci când alegem să nu intervenim, devenim parte din rău, iar liniștea noastră devine ecoul care îl perpetuează.

În literatura română, traseul genului a fost sinuos. În anii ’80, când cenzura comunistă făcea imposibilă orice critică directă a puterii, George Arion a deschis un drum nou prin romanul ”Atac în bibliotecă” (1983). Sub pretextul unui mister polițist, Arion a construit o alegorie despre supraviețuirea morală într-o lume a fricii, oferind publicului nu doar un detectiv autohton, ci și o figură a lucidității. Cu el, genul polițist a căpătat o dimensiune etică, demonstrând că suspansul poate deveni un vehicul al reflecției sociale. După 1989, proza polițistă românească a traversat mai multe etape de la parodie și joc postmodern, la investigație realistă și thriller psihologic.

COMANDĂ CARTEA DE AICI

Cu toate acestea, rareori acest gen a fost folosit, ca în cazul romanului “Un Singur Motiv”  de Olivia Odăianu, ca un instrument de explorare a vinovăției colective și a tăcerii care o face posibilă. Autoarea recuperează structura clasică a anchetei doar pentru a o întoarce înspre interior, transformând-o într-o analiză subtilă a pasivității, a complicității invizibile care face posibil răul. Olivia Odăianu scrie nu doar despre o crimă, ci despre clipa în care cineva întoarce capul. În centrul narațiunii nu se află doar vinovatul, ci și martorii care aleg să tacă. Romanul devine astfel o meditație despre ceea ce se întâmplă atunci când societatea își pierde reflexul reacției, când legea morală e înlocuită de confortul de a nu te implica.

În această privință, “Un Singur Motiv” se înscrie într-o tradiție europeană care amintește, prin densitatea psihologică, de Dostoievski, prin claritatea morală, de Simenon, iar prin tonul cinematografic, de marile drame italiene ale anilor ’80. Paralelele dintre Lucia Navarro, protagonista romanului, și Corrado Cattani din La Piovra sunt inevitabile. Amândoi sunt figuri ale conștiinței singuratice, oameni prinși între datorie și fragilitate, care caută dreptatea într-o lume dominată de indiferență. Dacă iubitul comisar Corrado Cattani se lupta cu mafia economică, Lucia se confruntă cu o mafie morală, aceea a tăcerii cotidiene care devine o forță invizibilă, dar omniprezentă, care permite răului să existe fără să-l comită.

“Un Singur Motiv”  este, prin urmare, mai mult decât un roman polițist. Este o radiografie a pasivității, o poveste despre acel moment decisiv în care fiecare om alege, conștient sau nu, să intervină ori să plece mai departe. Prin felul în care îmbină suspansul cu reflecția morală, Olivia Odăianu readuce genul polițist în zona literaturii de conștiință. Într-o epocă în care vinovăția se confundă cu indiferența, romanul ei reamintește că adevărata crimă nu este întotdeauna acțiunea, ci lipsa de reacție.

Anatomia vinovăției colective: de la un accident uitat la o crimă morală

Premisa romanului pare, la început, una banală. Moartea suspectă a lui Radu Avram, survenită după o reuniune de liceu, un dosar fără miză, o anchetă aparent de rutină. Dar Olivia Odăianu folosește tocmai această banalitate pentru a o demonta din interior. Sub aparența unei povești polițiste clasice, autoarea ascunde un alt tip de anchetă, iar asta este una a conștiinței. Dincolo de cronologia faptelor, romanul dezvăluie o istorie a tăcerii omenești, o acumulare de gesturi neîmplinite și reacții amânate, care culminează într-o tragedie colectivă. Pe măsură ce comisarul Lucia Navarro investighează, narațiunea se deschide către un trecut ce refuză să rămână îngropat și anume vara anului 2015, când un adolescent, Luca Damian, a murit în circumstanțe considerate atunci o simplă supradoză. Ceea ce părea un accident minor devine, în timp, epicentrul unei unde de șoc care va atinge, rând pe rând, toate personajele.

Adevărul se dezvăluie treptat, ca o rană care refuză să se închidă. O casetă video arată o scenă tulburătoare în care un tânăr se prăbușește pe marginea unui lac, în timp ce o fată trece pe lângă el, rostește cu dispreț: „Numai drogați pe aici. Ridică-te singur.” și pleacă mai departe.

Această imagine, simplă și devastatoare, devine nucleul moral al întregii cărți. În ea se concentrează sensul vinovăției difuze pe care romanul o explorează metodic, asemenea unui miner care sapă adânc în pereții conștiinței umane: nu crima violentă, ci absența gestului salvator; nu acțiunea malefică, ci indiferența tăcută care o face posibilă. Din acel moment, romanul își schimbă natura banală. Ancheta juridică devine o anchetă etică. Lucia Navarro nu mai caută doar vinovații legali, ci cauzele morale care au permis ca răul să se propage. Fiecare nou indiciu nu duce către un suspect, ci către o tăcere colectivă. Acea tăcere densă și vinovată care se așază între oameni atunci când aleg să nu vadă, să nu întrebe, să nu se implice. Este tăcerea complicității cotidiene, cea care transformă tragedia într-un fapt divers și durerea celuilalt într-o simplă știre uitată. Moartea lui Radu Avram, a Helenei Coldea și toate celelalte evenimente tragice care se succed sunt doar ecouri tardive ale acelei prime tăceri, reverberații ale momentului în care cineva a ales să nu se oprească.

Construcția romanului amintește de arhitectura unui dosar psihologic. Nu există un criminal unic, ci o vinovăție colectivă, distribuită, compusă din omisiuni, complicități și frici. Olivia Odăianu nu caută senzaționalul, ci mecanismul moral prin care o societate ajunge să considere răul un fapt banal. Fiecare personaj are propriul moment de neimplicare, propriul „nu e treaba mea” care, pus lângă altele, formează lanțul cauzal al tragediei. De aceea, lectura produce un tip special de neliniște deoarece cititorul nu mai este un observator extern, ci devine parte a anchetei, invitat să-și examineze propriile tăceri. Într-un fel, “Un Singur Motiv”  funcționează ca un roman-confesiune colectivă, în care vina circulă de la un personaj la altul asemenea unui virus moral, fără să poată fi localizată complet. Răul nu se mai află „în afară”, ci se insinuează în gesturile mărunte, în neatenție, în justificările de zi cu zi.

Romanul Oliviei Odăianu ne obligă, astfel, să redefinim vinovăția. Ea nu mai este o consecință a intenției, ci a absenței intenției; nu un act deliberat, ci o formă de retragere din real. Faptele nu mai ucid singure le ucide tăcerea din jurul lor, acel vid moral care transformă pasivitatea într-o crimă lentă, aproape invizibilă.

COMANDĂ CARTEA DIRECT DE LA AUTOARE

Lucia Navarro – comisarul lucid într-o lume amorțită de neiubire

Lucia Navarro este una dintre cele mai complexe și coerente figuri feminine din literatura română contemporană. Nu este un simplu comisar de poliție, ci o conștiință care refuză amorțeala lumii din jur. Într-o epocă a indiferenței și a justificărilor, Lucia trăiește ca o ființă trează într-un univers care a obosit să mai simtă. Ceea ce o definește nu este puterea, ci luciditatea, iar asta poate să fie o luciditate care nu judecă, dar nici nu scuză.

În gesturile ei nu există nici un strop de retorică. Ea acționează, nu comentează. Vorbele îi sunt puține, dar fiecare străbate frica socială ca un fulger care, pentru o clipă, arată chipul adevărului. În momentul în care spune, scurt și tăios, „A așteptat momentul potrivit. A vrut să-i facă dreptate fratelui său. Dar asta nu e tot. Nu Victor Vornic e ținta lui, ci Clara”, Lucia nu formulează doar o constatare polițienească. Ea rostește, fără să știe, esența unei lumi bolnave de neiubire: oameni care confundă dreptatea cu răzbunarea, datoria cu posesia, adevărul cu pedeapsa.

În această lume amorțită, în care compasiunea a devenit un lux, Lucia e una dintre ultimele persoane care mai cred că empatia poate fi o formă de justiție. Ea nu anchetează doar faptele, ci și cauzele nevăzute ale tăcerii colective, acele locuri interioare unde se adună rușinea, teama, lașitatea. Dacă Radu Avram moare din greșeală, dacă Helen ascunde adevărul din frică, dacă Paul Banu ucide dintr-o iubire bolnavă, toate aceste gesturi au aceeași rădăcină: incapacitatea oamenilor de a iubi cu adevărat. Lucia înțelege asta și, în felul ei, luptă împotriva unei alte forme de crimă. Aici vorbim nu de crima juridică, ci de crima morală a tuturor. E vorba de nepăsarea oamenilor care aleg să nu intervină. Într-o lume care își caută scuze, ea continuă să creadă în simplul gest al implicării.

În felul acesta, Lucia Navarro devine o figură morală de tip clasic, dar rescrisă în cheia epocii noastre. Ea nu mai e detectivul atotștiutor, ci un om rănit care nu se lasă învins de cinism. În gândurile, în introspecția ei permanentă, se aud ecourile altor eroi umaniști precum Maigret, Colombo, Corrado Cattani. Dacă Cattani lupta cu mafia vizibilă a banilor, Lucia se confruntă cu mafia invizibilă a indiferenței. Ea nu trăiește printre mafioți, ci printre oameni obișnuiți, dar tocmai acolo e pericolul, în normalitatea care nu mai tresare la suferința altuia.

Lucia nu vorbește mult, dar prezența ei reordonează lumea. Fiecare pas al ei prin anchetă e un gest de reumanizare. Într-o societate în care adevărul s-a devalorizat, iar emoția sinceră pare o slăbiciune, ea reușește să transforme ancheta într-un act de iubire lucidă. Pentru că numai iubirea, în forma ei etică, poate repara ceea ce legea nu mai știe să vindece. Lucia Navarro e un comisar, dar și o mărturie a umanității uitate. Este dovada că, oricât ar amorți lumea, există oameni care continuă să simtă iubirea și durerea celorlalți.

Andrei Damian – răzbunarea ca orbire morală și ca formă de teologie negativă

În contrast cu luciditatea Luciei, Andrei Damian (devenit Paul Banu) întruchipează cealaltă formă de reacție la nedreptate: răzbunarea. Zece ani de tăcere se transformă la el într-un plan elaborat de reechilibrare. Dar răzbunarea lui nu e un act impulsiv, ci o logică perfect rațională, aproape medicală, în care violența este transformată în experiment moral. Când o atacă pe Clara, fata care l-a ignorat pe fratele său, Andrei nu acționează cu furie, ci cu un calm înfiorător. „Ți-am administrat Rocuronium”, îi spune. „Vei muri în liniște, dacă nu primești antidotul, Sugammadex.” În această scenă, care e de o intensitate aproape cinematografică, autorul inversează rolurile. Vinovata pasivă devine victimă activă, iar cel care se crede justițiar se transformă într-un demiurg al pedepsei. Este un moment de grație literară în care romanul depășește granițele thrillerului și intră în zona parabolei etice. Răzbunarea devine, aici, o formă de teologie negativă: omul care a pierdut sensul iertării încearcă să recreeze ordinea lumii prin pedeapsă.

În acel moment însă, Lucia intervine și pronunță numele uitat: „Andrei Damian.” E ca o formă de exorcizare morală, un botez invers care rupe vraja răului. Rostirea numelui devine actul prin care făptuitorul este adus înapoi în ordinea umană. Nu arma, nu forța, ci cuvântul este cel care restabilește echilibrul. În acea clipă, Lucia nu mai este un comisar, ci un martor al renașterii prin numire ca și cum, în tăcerea aceea încărcată, ea ar fi scos răul din umbră doar chemându-l pe nume. Este, poate, cea mai frumoasă metaforă a romanului: adevărul nu e pedeapsă, ci recunoaștere.

Arhitectura narativă și tensiunea morală

Structura romanului “Un Singur Motiv”  este construită cu precizia unui dosar birocratic și respirația unui poem dureros. Olivia Odăianu nu urmărește doar logica anchetei, ci și ritmul în care adevărul devine suportabil. De aceea, romanul alternează între planuri temporale, Prezentul investigației și trecutul care refuză să rămână îngropat se îmbină într-o mișcare constantă de apropiere și recul, ca o inimă care se contractă și se dilată sub presiunea vinovăției.

Fiecare capitol are un rol clar în construcția tensiunii. Începuturile calme, aproape statice, lasă locul unei dinamici interioare care crește odată cu descoperirile Luciei. Într-un sens aproape cinematografic, proza Oliviei Odăianu are montajul unui thriller european. Acțiunea nu se desfășoară prin evenimente spectaculoase, ci prin detalii care se repetă și se încarcă de semnificație. Un sunet de motor, o fotografie, o frază banală revin mai târziu ca indicii revelatoare.

Această structură funcționează și la nivel psihologic. Tensiunea nu e doar exterioară, nu vine din frica de crimă, ci din confruntarea cu o memorie refuzată. Cititorul simte că pericolul nu stă în ceea ce urmează să se întâmple, ci în ceea ce deja s-a întâmplat și n-a fost asumat. Într-un moment de maximă densitate, Lucia descoperă în casa lui Paul Banu o cameră secretă, acoperită cu fotografii și note. Acolo, toate firele anchetei se adună într-o imagine tulburătoare a obsesiei. Dar adevărata revelație nu e descoperirea criminalului, ci înțelegerea faptului că răul, oricât ar fi de ascuns, se hrănește cu tăcerea celor care nu-l confruntă.

Olivia Odăianu orchestrează aceste straturi de narațiune cu o rigoare care amintește de romanele polițiste scandinave, dar cu o căldură a observației care ține de tradiția europeană centrală și anume aceea în care ancheta devine un pretext pentru analiza sufletului. Fiecare personaj are un arc interior. Clara, care poartă povara unui gest de indiferență adolescentină; Radu Avram, victima unei serii de decizii morale greșite; Paul Banu, fratele rămas să trăiască cu o obsesie devenită sistem de răzbunare, iar în mijlocul lor, Lucia Navarro devine pivotul moral, catalizatorul transformării fiecăruia.

Această construcție în cercuri concentrice, în care ancheta se închide exact acolo unde a început, la marginea lacului din vara lui 2015, conferă romanului o simetrie aproape ritualică. Finalul nu oferă catharsis în sensul clasic al tragediei, nu eliberează cititorul prin pedepsirea vinovatului sau prin lacrimile purificatoare ale durerii. În schimb, propune o liniște fragilă, o înțelegere târzie, în care dreptatea și compasiunea se întâlnesc fără să se anuleze. De altfel, tensiunea romanului nu se rezolvă niciodată complet. Ca într-un film de Antonioni sau într-un episod din La Piovra, adevărul vine prea târziu ca să mai repare ceva, dar suficient de devreme ca să mai salveze o conștiință.

De aceea, “Un Singur Motiv”  nu este doar o poveste despre crimă, ci despre reverberațiile morale ale unei decizii aparent mărunte. Olivia Odăianu alege să închidă narațiunea nu prin pedepsirea vinovaților, ci prin reîntoarcerea la gestul originar al indiferenței. În acest sens, romanul nu se încheie, ci se suspendă. Cititorul rămâne cu sentimentul că ancheta continua, chiar în el însuși.

Intertextualitate și poziționare internațională

Dincolo de construcția sa narativă, “Un Singur Motiv” se înscrie într-o familie globală de texte care au redefinit romanul polițist ca instrument de cunoaștere morală. Apropierea cea mai evidentă este cu In Cold Blood al lui Truman Capote. Ambele cărți pleacă de la un eveniment violent și ajung să analizeze structura socială a răului. Ca și Capote, Olivia Odăianu este mai interesată de motivație decât de acțiune, de indiferența care precede crima, nu de actul însuși.

În același timp, există o filiație subtilă cu filme precum Se7en (Fincher) sau Zodiac — opere care interoghează obsesia, vinovăția și imposibilitatea de a atinge adevărul complet. Ca și acolo, și aici ancheta devine metaforă pentru nevoia de dreptate într-o lume care a uitat să creadă. Dar romanul Oliviei are ceva ce literatura anglo-saxonă a pierdut. Desigur, este vorba de gravitatea umană a estului european. În spatele fiecărei scene se simte un strat de traumă colectivă, o istorie a nepăsării românești, o cultură a „las’ că merge și-așa” care a erodat moralitatea zilnică. În acest sens, Un Singur Motiv este și o carte despre România contemporană, o societate în care răul nu mai e o excepție, ci o formă de normalitate liniștită. Nu mai șochează, ci se instalează în obiceiuri, în reflexe, în expresia „nu e treaba mea”.

O carte despre noi toți

La final, “Un Singur Motiv” se dovedește a fi nu doar o poveste polițistă, ci o oglindă morală. Este o carte despre fiecare moment în care am spus „nu e treaba mea” și am mers mai departe. Despre nepăsări mărunte care, adunate, devin tragedii. Despre cum, într-o lume tot mai grăbită, adevărata vină nu e acțiunea, ci indiferența. Cititorul închide cartea, dar rămâne cu o neliniște totală: dacă indiferența este o formă de crimă, câte crime am comis fără să știm? În această întrebare se află forța romanului.

Olivia Odăianu reușește să aducă romanul polițist românesc la maturitate, transformându-l într-un roman al conștiinței. E o carte care nu caută scandalul, ci adevărul; nu oferă satisfacții, ci luciditate. “Un Singur Motiv” este, în sensul cel mai uman, un roman despre clipa în care alegem să întoarcem capul  și despre prețul pe care îl plătim toți pentru asta.

“Un Singur Motiv” este, poate, primul roman polițist românesc care transformă ancheta într-un act de auto-interogare colectivă. Dincolo de povestea captivantă, el funcționează ca o oglindă morală pentru cititor. Fiecare gest aparent minor este o reflecție asupra lumii în care trăim: o lume a nepăsării, a indiferenței și a acelui „nu mă amestec” care, repetat zilnic, devine forma noastră comună de vinovăție.

Aceasta este, în fond, marea temă a romanului: moartea empatiei. Iar dacă George Arion a arătat că se poate scrie un roman polițist inteligent în România comunistă, Olivia Odăianu dovedește că se poate scrie un roman polițist diferit într-o Românie democratică, dar moralmente amorțită. Un roman care nu mai investighează doar crime, ci fracturile invizibile ale conștiinței.

GĂSEȘTI CARTEA AICI

“Un Singur Motiv” este romanul care readuce în literatura română demnitatea întrebării morale și curajul lucidității. Într-o epocă grăbită, în care emoțiile sunt consumabile și conștiința a devenit un lux, Olivia Odăianu propune un alt tip de thriller: unul al sufletului. Prin fraza ei limpede și tăioasă, prin tensiunea morală a fiecărui gest, autoarea ne amintește că adevărata anchetă nu este despre crimă, ci despre om. În fond, romanul nu vorbește despre moarte, ci despre moartea empatiei și despre încercarea disperată a literaturii de a o readuce la viață.

#AD

Articolul RECENZIE: Un Singur Motiv – romanul despre tăcerea care ucide vieți și trezește conștiințe apare prima dată în Roxana B.

Evenimentul a reunit antreprenori, consultanți, profesori universitari și reprezentanți ai mediului bancar, având ca obiectiv creșterea gradului de participare a IMM-urilor la procedurile de achiziții publice și consolidarea dialogului între mediul de afaceri și instituțiile publice.

În cadrul conferinței, Alexandru Popica, Director General în cadrul Direcției Generale Reglementare, Politici Publice și Monitorizare – ANAP, a susținut o prezentare privind importanța implicării IMM-urilor în achizițiile publice, precum și noutățile și bunele practici promovate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

La conferință au mai participat:

Articolul Antreprenorii români pot câștiga corect contracte cu statul apare prima dată în Roxana B.

Conferința „Contracte cu Statul” își propune să schimbe această situație, oferind antreprenorilor și managerilor informații clare, aplicabile și accesibile despre cum pot accesa piața achizițiilor publice.

Cum să câștigi contracte cu statul. Conferință practică pentru antreprenori și manageri

Piața de miliarde la care mulți nu se uită

Statul român cumpără anual produse, servicii și lucrări de miliarde de lei. De la mobilier și echipamente IT până la construcții, consultanță sau traininguri, toate acestea sunt plătite din buget public. Însă realitatea arată că doar un număr mic de companii reușesc să câștige aceste contracte, în timp ce majoritatea IMM-urilor privesc de pe margine. Practic, banii rămân pe masa altora.

Această conferință este pentru tine, antreprenor sau manager, care vrei să înțelegi simplu, clar și direct cum poți intra în jocul achizițiilor publice.

De ce să participi

Achizițiile publice nu sunt doar pentru corporații mari. Tot mai multe firme mici descoperă că pot obține stabilitate financiară și creștere prin contracte cu statul. Avantajele sunt evidente: plăți sigure, contracte recurente, predictibilitate. Tot ce ai nevoie este să știi pașii corecți și să eviți capcanele birocratice.

În cadrul conferinței vei învăța:

• cum să intri în achiziții publice fără termeni juridici complicați

• cum să-ți faci cont în SEAP și să depui prima ofertă

• ce greșeli trebuie să eviți

• cum au reușit firme mici să câștige contracte și să crească în mod sustenabil

REZERVĂ LOC AICI

Speakeri cu experiență directă

Evenimentul aduce la aceeași masă experți, antreprenori și profesori universitari care cunosc domeniul din interior:

• Ramona Moglan, consultant achiziții publice cu peste 15 ani experiență

• Roxana Brănișteanu, fondator iCarte, iParte, cu experiență în dezvoltarea de proiecte și comunități

• Dragoș Dincă, conf. univ. dr. SNSPA, specialist în politici publice

• Ionuț Negoi, antreprenor care a transformat achizițiile publice într-o sursă de creștere constantă

• Constantin Șolga, fondator „Contracte cu Statul” și trainer pentru sute de antreprenori

Fiecare dintre ei va aduce exemple concrete, răspunsuri la întrebările din sală și explicații aplicabile imediat.

REZERVĂ LOC AZI

Bonus pentru participanți

Conferința nu se rezumă doar la informații și discuții în sală, ci vine și cu un sprijin concret pentru antreprenori. Trei participanți vor fi selectați pentru a beneficia gratuit de întocmirea completă a documentației necesare depunerii unei oferte reale în SEAP.

Aceasta înseamnă că vei primi nu doar know-how teoretic, ci și suport direct pentru a face primul pas către un contract public. Practic, la final nu rămâi doar cu idei și recomandări, ci cu un exemplu aplicat pentru compania ta, care poate deveni startul unei noi surse de venituri stabile.

Detalii practice

• Data: 2 octombrie 2025

• Locație: ibis Styles Bucharest Erbas

• Program: 09:30 Welcome Coffee, 10:00 – 14:30 conferința

• Taxă participare: 499 lei (include coffee break, tombolă, gifts) sau 99 de lei online

De la spectator la jucător

În doar patru ore poți trece de la „privesc cum alții câștigă” la „încep să câștig și eu”. Piața achizițiilor publice este deschisă, transparentă și, cel mai important, profitabilă pentru cei care au curajul să intre în joc.

ULTIMELE LOCURI! Rezervă-ți locul acum la (0722) 556 548 și începe să-ți iei partea ta din piața de miliarde a contractelor publice.

ULTIMELE LOCURI DISPONIBILE!

Articolul Prima conferință din România despre cum să faci contracte cu statul (corect, legal, cinstit) apare prima dată în Roxana B.

În 2025, adulții caută tot mai des experiențe care să le aducă liniște, inspirație și comunitate. O tabără de lectură nu este doar un loc unde deschizi o carte și o închizi la final. Este un spațiu de întâlnire între oameni, idei și emoții. Este o călătorie culturală și personală, o pauză de la ritmul cotidian, o formă de răsfăț pentru minte și suflet. O tabără de lectură înseamnă, mai întâi de toate, timp. Timp pentru a citi cu adevărat, pentru a lăsa poveștile să respire, pentru a discuta idei care altfel s-ar pierde într-un „citesc cândva”. Dar mai ales înseamnă socializare sinceră, întâlniri cu oameni care iubesc aceleași lucruri, conversații ce se aprind ușor și se transformă în prietenii.

Obișnuiesc să spun că ceea ce am creat este mai mult decât o tabără: este o experiență completă pe care participanții o iau acasă. Scopul taberelor de lectură – cât și a tuturor proiectelor iCarte, iParte – este simplu și puternic: cunoaștere, socializare, dezvoltare personală și creativitate. Cartea devine mijlocul prin care ne apropiem unii de alții, dar și de noi înșine. De aceea, mai presus de toate, este despre oameni care se întâlnesc prin pasiunea lor pentru lectură.

REZERVĂ LOC AZI

O nevoie profundă: de apartenență, de pasiuni comune

Când eram mică, nu aveam prea mulți oameni cititori în jur. Nici copii, nici adulți. Citeam singură, pe unde nimeream: pe câmp, când mergeam cu vacile la păscut, în biblioteca școlii de la sat, dar cel mai des citeam în micuța mea camera de la mansardă, o încăpere din lemn, iar acolo simțeam că trăiesc într-o lume paralelă, unde cărțile erau prietenii mei invizibili. Îmi imaginam cum ar fi fost să pot vorbi cu cineva despre un personaj care m-a emoționat sau despre un final care m-a lăsat trează nopți întregi.

Au trecut ani buni și a trebuit să devin adult până să descopăr că nu sunt singură. Sunt mii de adulți care simt aceeași nevoie: să se întâlnească, să se regăsească și să împărtășească pasiunea pentru lectură. Din această nevoie s-au născut taberele de lectură pentru adulți – o experiență care e mai mult decât un club de carte, mai mult decât o vacanță.

De ce 2025 e anul taberelor de lectură pentru adulți?

Trăim într-o lume grăbită, conectată, dar paradoxal de singură. Avem rețele sociale, dar tot mai puțini prieteni reali. Avem biblioteci pline, dar prea rar pe cineva cu care să discutăm despre ce citim.

Anul acesta marcăm al treilea an de existență a taberelor de lectură iCarte, iParte. Ce a început ca un proiect mic, în 2022, cu doar cinci participanți curajoși, s-a transformat treptat într-o comunitate vie: oameni care vin din diferite orașe și domenii, uniți de aceeași pasiune pentru cărți, povești și conversații autentice. Scopul nostru este să ajungem în cât mai multe județe, promovând nu doar lectura și literatura română, ci și turismul local, descoperind locuri frumoase pe care participanții vor dori să le revină. De la tabără la tabără, numărul participanților a crescut, partenerii s-au înmulțit, iar încrederea în proiect a devenit mai puternică ca niciodată.

Fiecare tabără aduce cu sine momente de liniște, de reflecție, dar și râsete și conexiuni neașteptate. Oamenii pleacă nu doar cu cărți în bagaj, ci cu prieteni noi, amintiri vii și dorința de a reveni în spațiul acesta în care lectura devine punte între inimi.

De aceea, o tabără de lectură nu înseamnă doar cărți. Înseamnă:

• socializare autentică cu oameni care împărtășesc aceeași pasiune
• redescoperirea timpului pentru tine, fără presiunea zilnică a task-urilor
• comunitate și apartenență – acel sentiment că aparții unui trib de cititori care te înțeleg

Tabăra de Lectură pentru Adulți: Cum a fost la ediția a XI-a din Voineasa

Programul taberei de la Beliș – 23-26 octombrie 2025

La Beliș, Cluj, mergem cu a XII-a ediție a taberei și ne adunăm pentru patru zile de lectură, reconectare și inspirație. Iată câteva momente care fac această experiență unică:

• Book Club – discutăm cu autorul James R. Doty despre o carte emoționează și poate schimba vieți, ”În atelierul de magie”
• Atelier de coaching – exerciții de autocunoaștere și motivație, cu Anca Al Kebsi, care va forma echipe cu fiecare dintre participanții taberei
• Blind Date with a Book – o carte surpriză te așteaptă, fără copertă, doar cu câteva indicia. Cărțile vor fi de la Trei și Crime Scene Press.
• Haiku în natură – scriere liberă inspirată de frumusețea peisajelor din Apuseni. Editura care ne oferă cărți din zona autorilor japonezi/coreeni este For You.
• Silent Reading – citim împreună în liniște, fiecare cu propria carte, dar în același spațiu.
• Biblioterapie de grup – literatura ca pretext pentru reflecție și împărtășire personală.
• Impro actorie & dicție – jocuri prin care râdem și învățăm să ne exprimăm mai liber.
• Drumeție & lampioane sub stele – o călătorie în natură, urmată de un moment magic de comunitate.
• Jacuzzi & timp liber – relaxare, povești și prietenii care se leagă firesc.

Nu pentru asta aleg oamenii taberele iCarte, iParte, dar primesc deseori feedback: cadourile primite fac din tabără o poveste completă. Iar pentru asta mulțumesc fiecăruia dintre partenerii brandului.

Cine vine la o tabără de lectură?

Nu doar „cititori înrăiți”. Vin oameni curioși, oameni care caută sens de viață, inspirație, momente de relaxare, prieteni noi sau pur și simplu o pauză de la ritmul agitat al vieții cotidiene.

Vin persoane care:

• au cărți pe noptieră pe care nu le-au terminat niciodată,
• își doresc conversații mai profunde decât „ce mai faci?”,
• caută inspirație pentru a scrie, a crea sau pur și simplu a trăi mai autentic.

Și, cel mai important, vin oameni care își doresc să aparțină, să vorbească liber sau, pur și simplu, să stea în tăcere, la propria alegere.

De ce să alegi această experiență?

Pentru că o tabără de lectură nu e doar un loc unde citești. Este un loc unde îți faci prieteni, creezi amintiri și te descoperi pe tine prin poveștile altora. La final, nu vei pleca doar cu o listă de cărți noi de citit, ci cu zâmbete, oameni dragi în agendă și poate chiar cu senzația că viața ta a prins o nouă lumină.

IA BILET PENTRU TABĂRĂ DE AICI (sau înscrie-te pe e-mail)

Unde, când, cum

23–26 octombrie 2025

Beliș, județul Cluj, la Zori de Zi & Apus de Soare – între apusuri spectaculoase și dimineți liniștite

Locuri limitate – tabăra se organizează pentru aproximativ 20 de participanți

Dacă și tu ai simțit vreodată că ești singurul cititor din camera ta, tabăra aceasta este pentru tine.

Dacă îți dorești să vorbești despre cărți, dar și despre viață, cu oameni care te înțeleg, tabăra aceasta este pentru tine.

Dacă vrei patru zile în care să te redescoperi, să te relaxezi și să te reconectezi, tabăra aceasta este pentru tine.

Tabăra de Lectură iCarte, iParte – Beliș, Cluj, octombrie 2025. Nu e doar o tabără. E o experiență de apartenență. E locul unde cititorii se întâlnesc.

BILETE ÎN RATE AICI

Articolul De ce alege un adult o tabără de lectură în 2025 apare prima dată în Roxana B.

Am ales pentru astăzi cinci dintre ele. Diferite ca gen, epocă și stil, dar unite prin aceeași forță: rămân în mintea și în sufletul nostru pentru totdeauna. Cel puțin în sufletul meu, deși sunt ceva ani de când le-am citit.

1. Anna Karenina, de Lev Tolstoi

Relația ei cu contele Vronski, tânăr, frumos și seducător, nu este o simplă aventură romantică, ci catalizatorul unei prăbușiri. Vronski îi oferă Annei ceea ce îi lipsește în căsnicia lipsită de căldură: intensitate, recunoaștere, iluzia unui nou început. Din nefericire, dragostea lor se transformă treptat într-o capcană, un spațiu al geloziei, al neputinței și al singurătății.

Memorabilitatea Annei nu stă doar în destinul său tragic, ci și în felul în care Tolstoi o lasă să trăiască în fiecare pagină. Este plină de contradicții, vulnerabilă, orgolioasă, pasională, gata să sacrifice totul pentru iubire. Ea rămâne un simbol al femeii care refuză să trăiască în minciună, chiar dacă adevărul o costă viața.

Romanul ”Anna Karenina” nu se uită pentru că, odată cu personajul ei, ne amintim cât de greu este să împaci ceea ce îți cere inima cu ceea ce îți impune lumea.

2. Crimă și pedeapsă, de F. M. Dostoievski

Cred că aici avem radiografie a conștiinței. Nu întâlnești des romane reușesc să te aducă atât de aproape de un criminal încât să-l înțelegi, să-l compătimești și, într-un fel straniu, să-l ierți. Dostoievski face imposibilul posibil, transformându-l pe Raskolnikov dintr-un tânăr ucigaș într-o conștiință universală, un om prins între rațiune și remușcare, între justificări filosofice și hăul vinovăției. Ca cititor, te trezești oscilând: îl condamni, apoi îl aperi, apoi îl condamni din nou. Iar asta e forța incredibilă a scriiturii.

În contrapunct cu Raskolnikov stă Sonya Marmeladova, prostituata fragilă care devine, paradoxal, figura cea mai luminoasă a romanului. Ea întruchipează compasiunea, sacrificiul și credința neclintită. Faptul că Dostoievski te face să rezonezi cu o femeie marginalizată și disprețuită de societate, dar care are o puritate morală mai puternică decât a oricui, este dovada măiestriei sale.

Împreună, Raskolnikov și Sonya creează una dintre cele mai tulburătoare dualități din literatură, iar în ”Crimă și pedeapsă” întâlnim vinovăția și iertarea, întunericul și lumina, prăbușirea și renașterea.

Ce face ca romanul să fie imposibil de uitat este profunzimea introspecției. Dostoievski nu scrie doar despre o crimă, ci despre labirintul sufletului uman, despre cum ideile abstracte pot zdrobi vieți și despre fragilitatea morală a fiecăruia dintre noi. ”Crimă și pedeapsă” rămâne o experiență literară intensă, pentru că te obligă să-ți pui întrebări nu tocmai confortabile: până unde ai merge dacă te-ai crede deasupra legilor? Și ce ți-ar rămâne atunci când conștiința începe să te bântuie?

3. Când corpul spune nu, de Gabor Maté

Nu am citit multe cărți de genul acesteia, dar ”Când corpul spune nu” e una care trebuia să ajungă la mine, mai devreme sau mai târziu. Gabor Maté scrie cu o claritate tulburătoare despre felul în care emoțiile reprimate, traumele și stresul neiertat se transformă în boală. Deloc metaforic. Ceea ce nu spui, ceea ce înghiți, ceea ce ascunzi, corpul tău va rosti, la un moment dat, prin durere.

Citind cartea, mi-am amintit de copilărie. În serile cu ploaie și tunete, când fulgerele luminau camera, mă dureau brațele și picioarele atât de tare încât simțeam că vreau să urlu. Nu o făceam, era o durere fără explicație, atât de vie, încât îmi intra în oase. Explicația bătrânilor de la țară era că sufăr de… reumatism. La zece ani:).

Mai târziu, m-am lovit de durerea aceea surdă de dinți care părea să vină de nicăieri, dar care nu mă lăsa să dorm. Gabor Maté spune că asemenea mesaje nu sunt simple întâmplări și corpul poartă în el tot ce am trăit și nu am știut cum să eliberăm.

De aceea, cartea lui rămâne în minte pentru totdeauna. Pentru că nu mai poți trece nepăsător pe lângă semnalele trupului tău. Durerea nu mai e doar ceva de suportat sau de anesteziat cu pastile; devine o scrisoare, un avertisment, un limbaj prin care corpul încearcă să-ți spună ceea ce tu ai refuzat să recunoști.

”Când corpul spune nu” e mai mult decât o lectură medicală sau psihologică și sigur nu e doar o carte pe care o citești și o pui în bibliotecă. Te face să te oprești și să te întrebi: „unde am mințit față de mine?” sau „ce am tot ascuns în spatele unui zâmbet politicos?”. De atunci, când mă doare ceva, nu mai dau vina doar pe vreme sau pe oboseală. Încerc să văd ce anume din mine strigă, ce parte din viața mea cere atenție. Și asta e schimbarea pe care Maté o lasă în urmă – nu teoria, ci felul în care începi să-ți asculți propriul corp ca pe o voce pe care nu mai ai voie să o ignori, ca pe un prieten care a încercat să-ți atragă atenția ani la rând.

4. Nuntă în cer, de Mircea Eliade

Îmi plac romanele scrise de ai noștri români clasici, dar nu toate au delicatețea și melancolia pe care Eliade le așază în ”Nuntă în cer”. Povestea se țese din două voci, ale unor bărbați care își spun, fiecare în felul lui, istoria unei iubiri imposibile. Ceea ce fascinează nu este doar intriga, cât felul în care Eliade transformă dragostea într-o întrebare metafizică: cât din ceea ce trăim este destin și cât este alegere?

Personajele nu sunt eroi în sens clasic, ci oameni vulnerabili, frânți de un sentiment care i-a depășit. Îi citești și îți dai seama că fiecare dintre noi poartă, undeva, o astfel de poveste care nu s-a încheiat niciodată cu adevărat. Eliade nu vorbește despre iubirea împlinită, ci despre iubirea care rămâne suspendată, care se transformă în obsesie, în vis, în fantomă.

„Nuntă în cer” nu e doar un roman de dragoste, ci mai degrabă o meditație asupra felului în care bărbații și femeile trăiesc iubirea diferit. Personajele feminine au forța aceea a dăruirii totale, dar și fragilitatea de a rămâne neînțelese. Eliade știe să pună în pagină acest „etern feminin” care a fost cântat de poeți și filozofi, dar o face cu o tandrețe modernă, legând miturile de prezent. Cei doi bărbați care își spun poveștile sunt visători, obsedați de idealuri greu de atins, cu așteptări prea mari de la viață și prea puțină capacitate de a privi în adâncul celuilalt. Astfel se naște drama lor: nu reușesc să înțeleagă femeile pe care le iubesc și rămân cu sentimentul că totul s-a sfârșit dintr-o „greșeală” ireparabilă. În realitate, ceea ce scapă este dimensiunea profundă a sufletului feminin, maturitatea și luciditatea lui.

Eliade scrie cu o melancolie subtilă, dând impresia că dragostea, oricât ar fi de intensă, nu poate fi niciodată pe deplin împărtășită. Femeia iubită devine, în aceste confesiuni, o prezență aproape misterioasă, greu de definit, mai mult simbol decât trup, mai mult chemare decât prezență reală. Și tocmai aici romanul capătă adâncime: pentru că nu e doar despre pasiune, ci despre fragilitatea memoriei și despre cât de diferit trăiesc oamenii aceeași poveste.

Pentru mine, finalul are ceva dureros, dar și eliberator, și anume că iubirea nu se stinge, dar nici nu se împlinește pe deplin. Rămâne ca un ecou, ca o „nuntă” care nu are loc în lume, ci undeva mai sus, într-un plan al simbolului și al visului.

„Pentru că dragostea şi tot ce poartă ea cu sine – suferinţă, jertfă, rodire – mi se pare a fi încă lucrul cel mai puţin înţeles şi prea vag cunoscut. Prin ce miracol se transformă o simplă întâmplare în extaz şi rapt, iar o întâlnire în dragoste? Întrebarea aceasta mă obsedează” – Mircea Eliade

5. Plânsul lui Nietzsche, de Irvin D. Yalom

Irvin Yalom are o forță aparte: îl citești și rămâi cu personajele lui mult timp. ”Plânsul lui Nietzsche” te prinde imediat și te duce într-un spațiu ciudat între real și imaginar, scriitorul reușind să construiască o lume în care filosofia și psihanaliza se întâlnesc, iar limitele dintre ficțiune și biografie se estompează. Întâlnirea dintre Nietzsche, bolnav și aproape pierdut în propriile lui gânduri, și Dr. Josef Breuer, mentorul psihanalizei moderne, nu a avut loc în realitate, dar în paginile cărții devine atât de vie încât simți fiecare discuție ca pe un dialog real.

Acolo unde ideile devin palpabile este în modul în care Yalom explorează suferința, libertatea și sensul vieții. Nietzsche apare ca un om care nu mai crede în nimic, dar care, totuși, caută conexiunea și înțelegerea. Breuer e aproape paternal, uneori fragil, uneori înfrânt de propriile limitări, dar capabil să aducă lumină în întunericul gândurilor pacientului său imaginar.

O avem între ei pe Salome, figura feminină care bântuie ambele lumi. Ea nu e doar o prezență erotică sau mitologică, ci un catalizator care provoacă reflecție, dorință și frică în același timp. Relația lor, între real și simbolic, între dorință și restricție, te face să simți cum psihicul uman poate fi atât de complicat, dar și atât de fascinant.

Ce rămâne după ce închizi cartea nu sunt doar ideile filosofice, ci o întreagă atmosferă, prin conversațiile care pulsează între durere și revelație, între umanitate și geniu, între ceea ce putem controla și ceea ce ne scapă. Este o carte care te marchează, nu pentru că ți-ar spune cum să trăiești, ci pentru că te face să privești în adâncurile propriei conștiințe și să te întrebi ce ai face tu dacă ai fi față în față cu un geniu în suferință, dar și cu propriile limite.

*Continuăm cu partea a doua. Până atunci, ai citit vreuna dintre cele de mai sus? Ți-au rămas și ție în suflet așa cum le simt eu parte din mine?:)

Articolul Cărți care îți rămân pe veci în minte (partea I) apare prima dată în Roxana B.

Locaţie: QezBistro, str. Eugeniu Carada 7, Bucureşti

Data: 26 aprilie 2025

Carte: „Umbra vântului” de Carlos Ruiz Zafón

Organizator: iCarte, iParte

Moderatori: Roxana Brănişteanu, Flavia Stoica

Parteneri: QezBistro, Asociația ICARTE

Destine în oglindă: Daniel și Julian Carax

În centrul discuțiilor s-au aflat Daniel și Julian Carax – două personaje legate printr-un fir invizibil al sorții. Destinul lor pare a fi o reflecție reciprocă: tânărul Daniel descoperă cartea lui Carax și, prin ea, intră într-un labirint al trecutului care ajunge să-i modeleze propriul viitor.

Am vorbit despre cum viețile celor doi se împletesc, despre cum alegerile, iubirile pierdute și dorința de a afla adevărul îi apropie, chiar dacă nu se cunosc direct. Daniel îl „salvează” pe Carax prin înțelegere, iar la rândul lui este salvat de poveste – de curajul de a merge până la capăt.

Teme centrale: iubire, memorie și salvare prin povești

Povestea ne-a purtat printr-o Barcelona gotică, în care trecutul apasă greu, iar fiecare pas înainte dezvăluie o nouă întrebare.

Romanul deschide teme puternice: iubirea imposibilă, răul moștenit, frica de adevăr și nevoia de sens. Însă poate cea mai emoționantă dintre ele este ideea că poveștile pot salva.

Lectura devine un act de rezistență, un refugiu și, în același timp, o punte spre ceilalți. Zafón ne amintește că uneori, singura salvare vine prin a înțelege trecutul – și prin a-l accepta.

Surprize și planuri pentru luna viitoare

La finalul întâlnirii, fiecare membru nou al clubului a primit o carte cadou. A fost un gest mic, dar plin de semnificație – o invitație de a continua aventura lecturii.

Ne vom revedea luna viitoare cu „Povestea florilor de mac de pe insula lămâilor de Cristina Campos”, la care autoarea va participa din Spania (prin Zoom, deci poate participa online oricine dorește). Ne așteaptă o poveste sensibilă, cu parfum de Mediterană și emoții sincere.

Articolul O întâlnire de poveste: „Umbra vântului” de Carlos Ruiz Zafon apare prima dată în Roxana B.

Discuția a fost moderată cu rafinament de Carmen Târnoveanu, gazda emisiunii Dăruiește Românie de la TVR3.

Eveniment: Books and Wine

Data: 10 aprilie

Locație: UVA Wine & Gastro Bar, Floreasca, București

Organizator: iCarte, iParte & Asociația ICARTE

Invitați: Irina Margareta Nistor și Lucian Mândruță (speakeri), Carmen Târnoveanu (moderator discuții), Maria Roxana Șerban (muzică), Roxana Brănișteanu (gazda evenimentului), Cristian DeNis (magician)

Parteneri: UVA Wine & Gastro Bar, Editura Trei, Portretul unui Designer, Atlasul cu Petale, Anca Al Kebsi, Alex Andrei (Charisma Trainer&Coah), Contracte cu Statul (by Constantin Șolga), Teatrul Excelsior, Alin Comșa, Christine Therapy, La Sat Bertea, Ovidiu Yang

Viața scrie filmul, între cărți și vinuri

Discuțiile dintre invitați au fost relaxante, și serioase, și amuzante, așa cum se întâmplă de regulă la Books and Wine. Irina-Margareta Nistor și Lucian Mîndruță au adus pe scenă nu doar idei profunde despre realitatea românească și impactul poveștilor autentice, ci și umor fin și anecdote savuroase din culisele vieții culturale. Cei doi au destins atmosfera și au încurajat dialogul cu publicul, transformând întreaga sală într-un spațiu de reflecție și bună dispoziție.

Muzică live și momente magice

Seara a fost acompaniată de un recital live susținut de Maria-Roxana Șerban, care a oferit un plus de emoție și farmec evenimentului. Cristian DeNis a adus zâmbete și uimire prin trucurile sale de magie, transformând serata într-o adevărată experiență senzorială.

Atelierul literar „Ghicește personajul” – distracție și creativitate

Un moment deja tradițional al serii, atelierul „Ghicește personajul”, a adus voie bună și implicare activă din partea publicului, punând la încercare cunoștințele literare și imaginația participanților.

Tombolă cu premii spectaculoase

Participanții s-au bucurat de o tombolă cu premii generoase, oferite de partenerii iCarte, iParte, în cadrul evenimentului Books and Wine: Editura Trei, Portretul unui Designer, Atlasul cu Petale, Anca Al Kebsi, Alex Andrei (Charisma Trainer & Coach), Contracte cu Statul (by Constantin Șolga), Teatrul Excelsior, Alin Comșa, Christine Therapy, La Sat Bertea și Ovidiu Yang. Fiecare premiu a adus un strop de bucurie și recunoștință participanților fideli ai evenimentului.

O seară despre cultură, emoție și comunitate

Books and Wine rămâne un eveniment de suflet care reunește iubitorii de carte, vin și dialog cultural de calitate. Ediția a X-a a fost o demonstrație vibrantă că pasiunea pentru literatură și artă poate fi trăită din plin într-un cadru cald și prietenos.

Evenimentul a fost posibil și datorită implicării generoase a partenerilor iCarte, iParte Uva Wine and GastroBar care au susținut cu entuziasm această ediție aniversară. Prin contribuțiile lor, fiecare moment din cadrul Books and Wine a căpătat valoare și profunzime, susținând misiunea de a aduce împreună oameni pasionați de cultură, povești și vinuri rafinate.

Privind spre viitor

Succesul acestei ediții anunță deja cu entuziasm viitoare întâlniri Books and Wine, promițând noi teme captivante, invitați de marcă și momente speciale care să unească cultura și rafinamentul. Următoarea ediție va avea loc în decembrie 2025. Pentru a fi la curent, înscrie-te (gratuit) la NEWLETTER.

GALERIE FOTO by Dragoș Mirea

Articolul BOOKS and WINE cu Irina-Margareta Nistor și Lucian Mîndruță: Viața scrie filmul apare prima dată în Roxana B.

De aceea, te invităm la următoarea ediție a clubului nostru de lectură, unde vom descoperi împreună un roman fascinant: „Umbra vântului”, de Carlos Ruiz Zafón, în aceeași atmosferă caldă de la QEZ Bistro.

Locaţie: QezBistro, str. Eugeniu Carada 7, Bucureşti

Data: 26  aprilie 2025

Carte: ,,Umbra vântului” de Carlos Ruiz Zafón

Organizator: iCarte, iParte

Moderator: Roxana Brănişteanu, Flavia Stoica

Parteneri: QezBistro, Asociația ICARTE

IA BILET PENTRU CLUB DE AICI

O carte despre mister, iubire și secrete uitate în timp

Imaginează-ți o librărie veche, plină de cărți pierdute, unde fiecare volum ascunde o poveste uitată. Așa începe aventura lui Daniel Sempere, un băiat din Barcelona anilor ‘40, care descoperă un roman rar, „Umbra vântului”. Curând, își dă seama că cineva vrea să șteargă orice urmă a acelei cărți și a autorului ei. Pe măsură ce Daniel sapă tot mai adânc în acest mister, viața lui se împletește periculos cu trecutul ascuns al Barcelonei și al unui destin tragic.

De ce ar trebui să citești această carte? Pentru că este un roman care are totul: mister, aventură, o poveste de dragoste tulburătoare și o atmosferă gotică irezistibilă. Scrisul lui Zafón te prinde ca un vis din care nu mai vrei să te trezești, iar odată ce intri în labirintul său literar, nu vei mai putea lăsa cartea din mână.

 Hai să discutăm împreună!

Dacă vrei să te lași purtat de farmecul acestei povești și să o dezbatem împreună, te așteptăm pe 29 aprilie! Fie că ai citit deja cartea sau abia acum o descoperi, clubul nostru de lectură este locul perfect pentru a împărtăși impresii, teorii și emoții.

Confirmă-ți prezența 0763598961 (Whatsapp) și hai să ne bucurăm de această călătorie literară împreună!

IA BILET PENTRU CLUB DE AICI

IMPORTANT!

În situația în care, din diverse motive, nu mai puteți participa Clubul de Lectură, banii pe biletul de participare nu vor fi returnați. Se poate înlocui participarea cu prezența unui alt participant, însă nu este datoria Moderatorului/Organizatorului de a găsi acea persoană. Rugămintea este să evitați o astfel de situație, întrucât sunt costuri făcute în avans pentru ca acest atelier să aibă loc. De asemenea, menționăm faptul că evenimentele iCarte, iParte nu sunt ale unei coporații, ci organizate de persoane pasionate de citit, care contribuie din prorpiile surse și resurse la educația din România.

Articolul Club de lectură „Umbra vântului”, Carlos Luiz Zafón apare prima dată în Roxana B.

Evenimentul va avea loc la Uva Wine & Gastro Bar din Floreasca, oferind participanților o seară specială, unde literatura, cinematografia, jurnalismul cultural și arta se împletesc armonios.

Evenimentul va fi moderat de Carmen Târnoveanu, binecunoscuta prezentatoare a emisiunii „Dăruiește Românie” de la TVR3, care încântă publicul cu eleganța și profesionalismul său.

Eveniment: Books and Wine

Data: 10 aprilie

Locație: UVA Wine & Gastro Bar, Floreasca, București

Organizator: iCarte, iParte & Asociația ICARTE

Invitați: Irina Margareta Nistor și Lucian Mândruță (speakeri), Carmen Târnoveanu (moderator discuții), Maria Roxana Șerban (muzică), Roxana Brănișteanu (gazda evenimentului), Cristian DeNis (magician)

Parteneri: UVA Wine & Gastro Bar, Editura Trei, Portretul unui Designer, Atlasul cu Petale, Anca Al Kebsi, Alex Andrei (Charisma Trainer&Coah), Contracte cu Statul (by Constantin Șolga), Teatrul Excelsior, Alin Comșa, Christine Therapy, La Sat Bertea, Ovidiu Yang

Invitați de prestigiu și o temă captivantă

În centrul serii va sta o dezbatere fascinantă cu tema „Viața scrie filmul în România”, moderată de Carmen Târnoveanu. La discuție vor participa două personalități de marcă ale scenei culturale românești:

• Irina Margareta Nistor, binecunoscut critic de film și voce emblematică a cinematografiei în România
• Lucian Mîndruță, jurnalist, prezentator de televiziune și de radio și fost lector universitar, mereu o prezență incisivă și carismatică

Aceștia vor analiza felul în care realitatea românească influențează și modelează poveștile cinematografice și literare.

IA BILET PENTRU EVENIMENT DE AICI

Mai mult decât un eveniment cultural

Books&Wine nu este doar o discuție despre film, cultură și literatură, ci o adevărată experiență multisenzorială. Pe lângă dialogurile inspiraționale, participanții se vor bucura de:

• Muzică live, pentru o atmosferă relaxată și plină de emoție, cu Maria Roxana Șerban
• Trucuri de magie, menite să aducă un strop de surpriză și mister serii, cu magicianul Christian DeNis
• Atelier literar, unde pasionații de lectură vor putea să-și exerseze cunoștințele literare, cu Roxana Brănișteany
• Tombolă cu premii, ce include:
  • Servicii de coaching și terapie (Christine Therapy, Alex Andrei, Alin Comșa, Ovidiu Yang)
  • O vacanță pentru două persoane la Sat Bertea, într-una dintre căsuțele lor (Mândră Ioană, Radu Dragu, Blândâ Mărie, Ană Năzdrăvană)
  • Cărți cadou, perfecte pentru orice bibliofili, de la editura Trei
  • Bilete la teatru de la Teatrul Excelsior
  • Căni personalizate cu logo-ul iCarte, iParte
  • Semne de carte și book bags, esențiale pentru orice cititor pasionat, de la Potretul unui Designer

În plus, invitații vor primi un simbol al rafinamentului și eleganței: flori oferite în semn de apreciere de la Atlasul cu Petale.

REZERVĂ LOC LA BOOKS&WINE

O seară de neuitat

Books&Wine promite o atmosferă caldă, conversații memorabile și o celebrare a poveștilor care ne definesc. Fie că ești un cinefil pasionat, un cititor avid sau pur și simplu un iubitor de frumos, acest eveniment îți va oferi inspirație și conexiuni valoroase.

Rezervă-ți locul și vino să trăiești o seară magică unde vinul bun, literatura și filmul creează împreună o poveste de neuitat!

Articolul Books&Wine: O seară magică între literatură, jurnalism și cinematografie apare prima dată în Roxana B.

Eveniment: Books and Wine

Data: 5 decembrie

Locație: UVA Wine & Gastro Bar, București

Organizator: iCarte, iParte & Asociația ICARTE

Invitați: Maria Roxana Șerban (muzică), Mihai Morar și Adrian Teleșpan (speakeri), Cristian DeNis (magician)

Parteneri: UVA Wine & Gastro Bar, Editura Bookzone, CashClub, Mascente, Agava, Fogveli, Loonalys

Muzică live și magie pentru o seară de neuitat

Programul serii a fost unul variat, incluzând momente de muzică live care au creat o atmosferă relaxantă și elegantă. Un alt punct culminant al evenimentului a fost spectacolul de magie, care a captivat audiența cu trucuri impresionante și momente pline de mister.

Discuții literare și de viață cu Adrian Teleșpan și Mihai Morar

Evenimentul i-a avut ca invitați speciali pe Adrian Teleșpan și Mihai Morar, care au discutat despre cărți, pasiunea pentru scris și importanța jurnalismului cultural. Discursurile lor au fost pline de inspirație, oferind participanților perspective noi asupra lumii literare și culturale.

Tombolă cu premii și multe surprize

Participanții la Books and Wine au avut parte de o tombolă cu premii atrăgătoare, de la cărți semnate de autori celebri, până la experiențe de degustare de vinur. Atmosfera de sărbătoare a fost completată de micile surprize pregătite de organizator, care au transformat seara într-un adevărat regal al culturii și rafinamentului.

Ediția a X-a: martie 2025

Books and Wine continuă să fie o platformă de promovare a culturii, aducând împreună oameni pasionați de literatură și vinuri fine. Ediția a IX-a a demonstrat că acest eveniment este mai mult decât o simplă întâlnire, fiind un spațiu de conexiune, inspirație și bucurie.

Evenimentul a fost un real succes, așa cum se întâmplă la evenimentele iCarte, iParte. Ediția a X-a Books and Wineva avea loc în martie 2025, promițând o experiență cel puțin la fel de spectaculoasă pentru iubitorii de cărți și vinuri.

GALERIE FOTO by Gina Soare

Articolul Books and Wine, ediția a IX-a: o seară de cultură și rafinament la Uva Wine & Gastro Bar apare prima dată în Roxana B.