Dezvoltare personală, „Matematica iubirii”. Cum am trăit prima experienţă

În ultimii ani, dezvoltarea personală a devenit o activitate la modă, îmbrăţişată de tot mai mulţi dintre noi. Persoanele autorizate îţi pun la dispoziţie o mulţime de cursuri, individuale, de grup, virtuale, la care poţi avea acces chiar şi de acasă, indiferent de sectorul pe care vrei să-l îmbunătăţeşti sau să îl lucrezi. Unele sunt oferite gratuit, pentru a-şi vinde produsul, altele sunt contra cost, iar preţurile variază.

După multe tentative, am ales, într-un final, mânată de curiozitate, un curs a cărui temă a fost „Îmbunătăţirea relaţiei de cuplu” sau „Matematica iubirii”. Deşi sceptică la început, la finalul celor trei ore de discuţii am plecat cu un bagaj de cunoştinţe, atât despre mine, cât şi despre partener, cunoștințe pe care le gândeam, dar nu le conştientizam. O să vă împărtăşesc această experienţă, deoarece cred că ne poate ajuta pe fiecare dintre noi.

Există mai multe tipuri de ataşament emoţional

Tipul nostru de ataşament, comportamentul nostru în relaţia de cuplu în special, dar şi în relaţia cu ceilalţi în general, se dezvoltă încă din copilărie, în primii ani de viaţă. Adică, emoţional, ne formăm încă de atunci, iar tiparele noastre dobândite rămân aceleaşi tot restul vieţii. Astfel, au fost identificate patru tipuri de atașament emoţional: ataşamentul securizat, ataşamentul anxios, ataşamentul evitant şi ataşamentul dezordonat.

Pentru că sunt foarte multe lucruri de spus despre fiecare tipar în parte, o să le dezvolt pe rând. Azi am ales să vă povestesc despre ataşamentul securizat, sau ce am înţeles eu despre acest tipar.

Cum se manifestă oamenii care au un ataşament securizat

Partenerii cu acest tip de ataşament se simt în siguranţă, apreciaţi, iubiţi, doriţi, îşi dau frâu liber sentimentelor, imaginaţiei şi îşi permit să îşi facă planuri pe termen lung. Este acel tip de ataşament la care aspirăm cu toţii, pe care ni-l dorim şi pentru care lucrează cei care doresc să atingă împlinirea absolută, adică noi toţi. În acest caz, într-o relaţie de cuplu, niciunul dintre parteneri nu îşi impune limite reciproce, nu agasează, sunt liberi să facă şi să simtă aşa cum vor, explorează spaţiile necunoscute, pleacă în căutarea lor, dar se întorc în acelaşi punct unde se regăsesc pe ei, împreună.

Cum ajungem la un ataşament securizat

Cu toţii ne dorim acest ataşament securizat, acea iubire necondiţionată, absolută, însă specialiştii spun că este greu. Nu este imposibil, dar necesită multă muncă, mai ales pentru cei care şi-au dezvoltat un alt tipar emoţional şi vin în relaţia de cuplu cu un bagaj greu, încărcat de frici, temeri, neputinţe şi slăbiciuni.

Când spun bagaj mă refer la toate experienţele pe care le-am trăit încă din copilărie. Relaţia cu părinţii, cu mama îndeosebi, toate emoţiile, fricile, temerile şi bucuriile pe care ea le-a simţit s-au transmis şi copilului, iar acesta şi le-a înmagazinat, şi le-a pecetluit şi s-a dezvoltat cu ele. În fapt, acest bagaj este pricina neputinţelor cu care noi luptăm şi care nu ne permite să trăim armonios în relaţia de cuplu. Tocmai de aceea, aceste cursuri de dezvoltare emoţională vin în sprijinul nostru şi ne pot ajuta, atât timp cât noi ne conştientizăm problema şi suntem dispuşi să lucrăm pentru înlăturarea ei.

Autor: Ștefania