Lifestyle

Păi, nu se întoarce el? Ba da, dar tu ești plecată demult!

Bărbaților le place tranzitul. Pleacă, se întorc, iar pleacă, mai rătăcesc puțin, dar revin. Timpul nu are valoare pentru ei. Revin și după un an, doi, fără să se gândească dacă mai găsesc sau nu pe cineva. Și femeile pleacă. Diferența e că ele pleacă pentru totdeauna.

Cum există bărbați, există și femei care rămân în suflet, în minte, în piele, în viață, pe retină. Indiferent de timp, de factori externi, de kilometri, influențe sau alte relații, acele femei care te-au marcat rămân acolo și, de cele mai  multe ori, mai devreme sau mai târziu, alegi să revii în brațele ei. Spășit, mai drăgăstos și mai iubitor ca data trecută, cu promisiuni sau fără responsabilități, dar o faci. Și un simplu telefon este tot o revenire. „Te-am sunat să văd ce mai faci…” . Nu te supăra, ne-am despărțit de doi ani, nu am mai vorbit de un an…..îi spui tu. „Ah, ok, te-am deranjat…voiam doar să știu ce mai zici….”. Dialogul clasic ce te face să crezi că el ori a uitat cum te-a părăsit și cât de crud a fost sau, pur și simplu, și-a dat seama că tu ești „the one”. Așa sunt ei, așa este natura lor. Te cuceresc, trăiesc alături de tine, te iubesc, ca mai apoi să se plictisească sau să își dorească altceva, și pleacă. Pleacă, petrec, trăiesc altfel, cuceresc alte femei, explorează, se bucură de libertatea din mintea lor, după care se întorc.

De ce se întorc? Pentru că ei iubesc mult mai puțin și mai rar decât o facem noi, așa sunt ei. Dar cnd o fac, poate fi pentru totdeauna. Realizează târziu asta, și atunci când se întâmplă, e momentul revenirii. Cu buchetul de flori în mână, zâmbetul larg, dar tâmp, și fața de milog: „Mi-a fost dor de tine, hai să bem o cafea…” Sunt femei, cum sunt și bărbați, care rămân în suflet și orice ai face, orice ar face, vrei acolo, te atrage ca un magnet. Doar că, acolo s-ar putea să nu îl mai aștepte nimeni, să fi plecat de mult…
De cele mai multe ori, după o despărțire, femeia este cea care încearcă o împăcare, mai un telefon, mai un mesaj de noapte bună, cum știe că îi plăcea lui, mai o întâlnire întâmplătoare. El știe că ea este încă acolo și se bazează pe asta. Nu are emoții, se gândesște că are vreme să își facă de cap și, dacă nu găsește ceva mai bun, se poate întoarce. Numai că, la un moment  dat, ea cedează. Obosește să mai încerce, să mai aștepte, să mai spere, și pleacă pe drumul ei, separat de al lui. Aici este declicul masculului. Așa se activează, așa ajunge să o vrea din nou și, culmea, să realizeze cât o iubește și cum nu vrea să trăiască fără ea. Prea târziu, prietene!

În 80% din cazuri se întâmplă așa, știm ce urmează, cum va fi, ce va face el, ce va face ea…și totuși, continuăm în același stil. Se pierde fun-ul, hai să mai schimbăm scenariul ăsta, nu vreți? Hai să îl facem cu happy end!

Roxana Brănișteanu

Iubesc cărțile. Am crescut cu ele. Am plâns pe ele. Am râs alături de personaje și am suferit deopotrivă. Cărțile au contribuit la dezvoltarea mea de-a lungul anilor. De asemenea, îmi plac oamenii care citesc. Iubesc oamenii care nu citesc, dar se lasă conduși către lectură. Mă bucur că pot contribui cu un grăunte la treaba asta. De aceea, blog. De aceea, vlog. De aceea, scriitoare. De aceea content writer. De aceea, realizator și moderator emisiune radio. Mai ales, de aceea Organizator evenimente culturale (Book Club, Books&Wine, Book Camp. Toate sub brandul cultural iCarte, iParte. Asta facem aici, în această comunitate de pasionați de citit: împărtășim din ceea ce citim și îi îndreptăm pe alții către citit. “Fiecare trebuie să-și găsească acea cale care i se potrivește cel mai bine. Trenul nu poate merge decât pe șinele de cale ferată” (Yoga Swami).

Recent Posts

Cum a fost la clubul de lectură ,,Sunt Ana şi sunt nebună” de Oana Nicolau

La prânz, într-o sâmbătă care promitea tihnă, liniștea de la Scara 0 a fost înlocuită…

2 luni ago

Când literatura devine incomodă: „Portocala mecanică” de Anthony Burgess

Majoritatea lecturilor ne oferă un refugiu. Ne scot din cotidian, ne relaxează, ne confirmă valori…

2 luni ago

Începutul lumii în care trăim astăzi: Despre „Anul lupilor”, de Ina David

Există romane istorice care încearcă să reconstituie o epocă. Altele dau senzația că asistăm la…

4 luni ago

Cum a fost la clubul de lectură „Pădurea norvegiană” de Haruki Murakami

La ultima întâlnire a clubului nostru de lectură am discutat romanul „Pădurea norvegiană” de Haruki…

4 luni ago

BOOKS&WINE: O seară cu Doina Ruști și Marius Manole

Pregătiți-vă simțurile pentru un eveniment de o eleganță aparte! Pe 26 martie 2026, începând cu…

4 luni ago

Tabăra de Lectură iCarte, iParte 2026: 5 zile în care povestea ești TU

Există un moment în care o carte bună nu mai încape între două coperți. Simți…

4 luni ago