Cărți pentru dezvoltare personală. Un top pe care vi-l recomand

Clișeice sau nu, cărțile pentru dezvoltare personală au luat avânt în urma unei nevoi uriașe de ajutor pentru a înțelege propriile emoții și a face față evenimentelor copleșitoare din viață. De la sfaturi pentru relațiile de cuplu, cum să îți crești copiii și cum să ai succes, acest gen a fost unul din cele mai vândute în ultimii ani.

Cărți pentru dezvoltare personală

Desigur, s-a ajuns la un moment dat la aceleași fraze, cum că trebuie să fii mereu optimist, să îți zâmbești în oglindă pentru a-ți păcăli creierul că ești fericit, și tot așa. Însă unele cărți conțin o fărâmă de sfaturi aplicabile. Precum:

„Arta subtilă a nepăsării” de Mark Manson

Care construiește un comportament prin care să uităm de stresul zilnic, făcând apel la informația zilelor moderne, care este într-o continuă schimbare, totul este dinamic, deci trebuie să ne pese de orice. Ceea ce nu este adevărat. Autorul ne sugerează cum trebuie să ne găsim valori care să conteze. Cu un gram de umor.

„So good they can’t ignore you” Cal Newport

Care dezbate importanța talentului și a viselor. Oare ceea ce ne dorim este chiar ceva satisfăcător? Poveștile celor care și-au urmat visul suprem ne arată că de multe ori, gândrile noastre ne trădează, și astfel ajungem să credem că ne dorim ceva care reprezintă mai mult o influență exterioară, care nu are legătură cu noi. De aceea, trebuie să ne cunoaștem cu adevărat.

„Nu scuzelor! Puterea autodisciplinei” Brian Tracy

Care ne ajută să ne formăm o anumită rutină prin care să ieșim din haosul zilnic, economisind timp și energie. Personal, încă am probleme cu disciplina, însă consider că este un proces îndelungat, fapt pe care îl menționează și autorul în care. Durează până ajungi să stăpânești timpul în așa fel încât să-l fructifici la maxim. Dar merită.

Alte cărți pe care le menționez, pentru că au meritat: ”Arta negocierii” de Chriss Voss, despre control și manipulare și ”12 reguli de viață. Un antidot la haosul din viață noastră” de Jordan Peterson pentru că…de ce nu?

Lavinia Bușe

În momentul în care mi s-a aprins luminiţa spre lectură, nu exista nimic altceva decât lumea în care m-am transpus. De aceea poate sunt cu capul în nori, sau undeva sub pământ, dar întotdeauna mă voi surprinde prinsă într-o lume pe care nu o am aici. Însă prefer pisicile.