Cuvinte din sufletul meu

Ce faci când vezi o femeie maltratată? Cum poți preveni violența?

Am văzut-o de cum a intrat pe ușa metroului. Nici n-avea cum, de altfel, să treacă neobservată. Ochiul ușor vânăt și buza umflată, cu sânge proaspăt pe ea. El o ținea de mână și a împins-o spre scaun.

-Stai jos, nu vezi că e liber? îi strigă. Cum ții, mă, picioarele alea, ce ești așa împiedicată?

Ultima propoziție i-a fost aruncată pentru că fata nu se ținea bine pe picioare și s-a împleticit înainte să se așeze lângă mine. Era tăcută. Tăcută și frumoasă.

Toate sunt frumoase. Și atât de tinere. Săptămâna trecută am fost la Casa Agar, unde sunt găzduite femeile abuzate. Cu toate fac terapie pentru a se vindeca nu de rănile de pe trup, căci acelea se duc. Lupta cu ele însele e cea mai dificilă. Incredibil, dar s-ar întoarce oricând la bărbații care le-au bătut în timpul sarcinii.

Revenind la fata asta din metrou, cum aș fi putut să o ajut? Vă întreb la modul cel mai sincer cu putință. Pentru că mi-e tare greu să stau deoparte când văd așa ceva. Numai că, acum câțiva ani, am văzut o situație similară. Și m-am băgat. Și m-am trezit cu un briceag în față. Știți cât de înfiorător este? Nu mi s-a întâmplat nimic, Slavă Domnului, dar orice era posibil. De fapt, simpla spaimă prin care am trecut și tot a însemnat că s-a întâmplat ceva. De la o chestie de genul, știu o tipă care a rămas cu atacuri de panică.

Vă întreb aiurea. Nu fac și nu am să fac nimic. Este alegerea lor să suporte. Din păcate, aceste fete/femei au traume grave din copilărie. Nu este imposibil, dar destul de dificil să le ajuți. Și le dau ca exemple pe cele pe de la Casa Agar. Chiar dacă acum sunt consiliate, e nevoie de ani pentru ca ele să învețe să se iubească. Unele au crescut fără părinți, într-un orfelinat, altele au fost sechestrate, iar apoi trimise a se prostitua, altele bătute pe când erau în a șasea lună de sarcină încât au ajuns la un pas de a pierde bebelușul. Am să vă povestesc mai multe despre Casa Agar, în curând. Doar acolo pot oferi o mână de ajutor. Iar asta o fac… pentru copiii lor, care au nevoie de iubire șo care sunt nevinovați pentru alegerile mamelor lor.

Sursa foto: rebelcircus.com

Roxana Brănișteanu

Iubesc cărțile. Am crescut cu ele. Am plâns pe ele. Am râs alături de personaje și am suferit deopotrivă. Cărțile au contribuit la dezvoltarea mea de-a lungul anilor. De asemenea, îmi plac oamenii care citesc. Iubesc oamenii care nu citesc, dar se lasă conduși către lectură. Mă bucur că pot contribui cu un grăunte la treaba asta. De aceea, blog. De aceea, vlog. De aceea, scriitoare. De aceea content writer. De aceea, realizator și moderator emisiune radio. Mai ales, de aceea Organizator evenimente culturale (Book Club, Books&Wine, Book Camp. Toate sub brandul cultural iCarte, iParte. Asta facem aici, în această comunitate de pasionați de citit: împărtășim din ceea ce citim și îi îndreptăm pe alții către citit. “Fiecare trebuie să-și găsească acea cale care i se potrivește cel mai bine. Trenul nu poate merge decât pe șinele de cale ferată” (Yoga Swami).

Recent Posts

Cum a fost la clubul de lectură ,,Sunt Ana şi sunt nebună” de Oana Nicolau

La prânz, într-o sâmbătă care promitea tihnă, liniștea de la Scara 0 a fost înlocuită…

2 luni ago

Când literatura devine incomodă: „Portocala mecanică” de Anthony Burgess

Majoritatea lecturilor ne oferă un refugiu. Ne scot din cotidian, ne relaxează, ne confirmă valori…

2 luni ago

Începutul lumii în care trăim astăzi: Despre „Anul lupilor”, de Ina David

Există romane istorice care încearcă să reconstituie o epocă. Altele dau senzația că asistăm la…

4 luni ago

Cum a fost la clubul de lectură „Pădurea norvegiană” de Haruki Murakami

La ultima întâlnire a clubului nostru de lectură am discutat romanul „Pădurea norvegiană” de Haruki…

4 luni ago

BOOKS&WINE: O seară cu Doina Ruști și Marius Manole

Pregătiți-vă simțurile pentru un eveniment de o eleganță aparte! Pe 26 martie 2026, începând cu…

4 luni ago

Tabăra de Lectură iCarte, iParte 2026: 5 zile în care povestea ești TU

Există un moment în care o carte bună nu mai încape între două coperți. Simți…

4 luni ago