Filmul de weekend: Addicted

Văleu! Văleu, nenică, ce film! Lăsând la o parte povestea, care e una foarte bună (filmul putea fi de nota opt lejer, dacă s-ar fi lucrat mai mult la regie), avem niște actori care joacă demențial. Îl mai știți pe frumușelul ăla de William Levy, cel care făcea ”ravagii” în telenovele? Ay, mi amor, ce mâini, ce buze, ce piept, huh, Dios mios! 😁 I-am găsit și defecte, stați, că nu e perfect. Din punctul meu de vedere, are picioarele cam scurte, nu știu. În fine, să trec naibii peste analiza asta a corpului, că numai cronică de film n-o să iasă :D. În altă ordine de idei, Levy e bun și ca actor, dar parcă i-a rămas ceva acolo din jocul telenovelistic. 

”Addicted” este un film pe care îl situez, categoric, în thrillerele erotice. N-am mai văzut de ceva timp atâtea scene de sex ca aici. Iar subiectul se învârte în jurul unei femei superbe, care are cam tot ce și-ar putea dori de la viață: un bărbat minunat, atent, iubitor, familist (de frumos nu mai zic; eu zic că e mai mișto decât cel numit în primul paragraf, și nu pentru că e mulatru, dar arată mult mai bine 😁), doi copii care o adoră, o mamă care îi este aproape și o ajută la treburile casei, are de asemenea și carieră, iar partea financiară nu îi lipsește. Ce dracu să mai vrei de la viață, nu? Well, fericirea este relativă. Iar Zoe, personajul principal feminin din filmul nostru are o boală. Boala aceasta se numește dependență de sex.

Vă spun sincer, nu m-am gândit niciodată că o nimfomană este bolnavă. Mi-am imaginat doar că are un grad mai ridicat de excitație, că are poftă de sex mai des decât alte femei, dar cam atât. Nu am crezut vreodată că asta este boală. Revenind la film, Zoe are non-stop fantezii erotice, lucru care o determină să-și înșele soțul. Sigur, totul are în spate o traumă, de care ea fuge de mai bine de 20 de ani, iar lucrul ăsta îl descoperă în timpul ședințelor la psiholog.

Gata, fără multe spoilere, că s-au mai luat cititorii de mine 😁. Pe scurt, e un film de văzut – eventual cu partenerul, poate vi se face poftă de… mers afară – zic asta pentru că una dintre scenele memorabile de sex are loc pe capota unei mașini 😁. Însă nu asta îl face să fie un film bun, ci povestea în sine. Sunt atâtea cupluri, atâtea căsnicii în care vezi doar fericirea din exterior, fără a avea măcar habar câte se ascund dedesubt.

…Și uite așa, Zoe pierde controlul asupra propriei vieți, iar odată cu asta se destramă familia, cariera, tot. Îi adaug o vină și bărbatului, n-am cum. Dacă ar fi ascultat-o… Uof, uitați, de aceea sunt eu de părere că înainte de a intra într-o căsnicie fiecare trebuie să-și potolească demonii, să-și îndepărteze ”scheleții”, să lucreze cu el/ea însuși/însăși astfel încât să nu fie necesar să revină trecutul peste tine când ți-e lumea mai dragă. Zic și eu :).