Fie că locuiești în București, fie că ești turist, ia la pas străduțele din centrul capitalei. O să dai, printre altele, de o casă veche, care îți va atrage rapid atenția prin arhitectura sa și vei simți că aici au locuit niște artiști.
Denumirea completă: Muzeul de Artă Frederic Storck şi Cecilia Cutescu-Storck
Localizare: Strada Vasile Alecsandri, numărul 16, București
An construcție: 1911-1913
Preț intrare muzeu: 10 RON
În Muzeul Casa Storck puteți afla mai multe despre soții Frederick și Cecilia Cuțescu-Storck, familie de sculptori și de pictori. În galeria foto a acestui articol ofer câteva fotografii din numeroasele sculpturi, picturi și piese de mobilier, însă doar vizitând muzeul vă veți bucura cu adevărat de averea lăsată de cei doi artiști. În plus, putem privi din unghiuri diferite, iar ce fotografiez eu să nu fi sărit în ochii altui vizitaor, cât și invers:).
Încă de la intrarea în curte, vei rămâne impresionat. Casa întreagă are un aer artistic, cu sculptură ce are arhitectura în stilul anglo-flamand. Din cauza pandemiei, nu am putut beneficia de cunoștințele temeinice ale doamnei muzeograf care te întâmpină la intrare, însă câteva detalii ne-a putut relata, de la o distanță corespunzătoare, în curte, la aer, în timp ce priveam la rămășițele din frontul central al Palatului Universității din București (acesta a fost distrus pe vremea când au avut loc bombardamentele aeriene americane din aprilie 1944).
Familia Storck nu a avut un singur artist. Primul a fost Karl, care a fost primul profesor de sculptură la Școala de Arte Frumoase din București (Școala de Belle-Arte, fondată de Theodor Aman, în 1864). Karl i-a învățat apoi meserie pe fiii lui, Carol şi Frederic, care au moştenit talentul tatălui. Frederic Stork s-a căsătorit cu Cecilia Cuțescu, având împreună două fete. Cei doi soți au locuit în casa care este astăzi muzeu, punând la dispoziție lucrările lor pentru a fi admirate de turiști încă din 1951, aceștia continuând să locuiască și să lucreze aici.
Macheta Mănăstirii Curtea de Argeș
Pe lângă minunatele picturi și sculpturi (fresca m-a impresionat cel mai mult), puteți admina, în sala care a fost atelierul de lucru al lui Frederic, macheta Mănăstirii curtea de Argeș.
Am petrecut puțin timp aici, nu doar pentru fotografii. Pare un colț rupt din rai, când de gândești că te afli într-un oraș care este printre cele mai poluate din țară. Iar copacul bătrân, pe care pare că însuși Stork ar fi pus mâna… ah, trebuie să mă întorc să aflu câți ani are!
Nu pot să rezum acest articol doar la ce este frumos. Casa-muzeu are nevoie de reparații, picturile încep să se scorojească, iar lucrările au nevoie să fie întreținute. Casa Storck arată foarte bine în prezent, este îngrijită, curată și sper să nu se piardă o valoare atât de mare pe care o are acest oraș. Pentru că, dacă mă întrebați din nou ce îmi place atât de mult în București, ei bine, frumusețea este dată, printre altele, de aceste obiective culturale, muzee, case și sculpuri și tot ceea ce înseamnă artă.
*Am evitat titlurile ”Jurnal de călătorie” și altele asemănătoare, pentru că știu că le-au tot folosit și alți autori. Pentru București am denumit majoritatea articolelor cu ”Frumuseți din București”. Însă ”Jurnal” îmi pare ceva mai potrivit pentru ceea ce scriu:). Mulțumesc pentru vizită (iar pe Instagram, în stories, puteți vedea pas cu pas, străduță cu străduță, casă cu casă).
Dragilor, dacă sunteți din Constanța și căutați un motiv bun să ieșiți din casă pentru…
Sâmbătă dimineața, la Tomis Hub din Constanța, ne-am adunat pentru a dezbate cartea „Lista” de…
Sâmbată dimineața, la Fract Restaurant din Brașov, ne-am reunit pentru a explora subiectul complex al…
În acest weekend cititorii din Bucuresti, Constanţa şi Braşov s-au reunit pentru a discuta despre…
STICLUȚA Mă găsesc privind spre valurile care se sparg și mă surprind pierdut în gânduri,…
Ce planuri ai vineri seară, pe 8 noiembrie? Vin cu o invitație către tine, să…
View Comments
Nu stiu ce ai vrut sa spui cu trenul si calea ferata, dar stiu ce vreau sa spun eu: lasa-l in plata Domnului de tren si ia-o la pas peste munti si peste vai, peste dealuri si peste câmpii si ai sa cunoști lumea. Nu mai cita din toți imbecilii care nu spun nimic. Cat despre cărți, am descoperit cu suprindere, cu placuta surpindere, literatura contemporana. Nu i-am acordat prea mare atentie pentru ca inca nu i-am terminat pe clasici dar, nu stiu cum, mi-a cazut sub ochi Erich Emmanuel Schmitt si apoi Elif Shafak, Orhan Pamuk, Jo Nesbo, Mo Yan, Cloe Esposito, Ildefono Falcones, Jose Saramago si lista nu se mai termina. Tot rascolind internetul am ajuns la peste 3000 de carti electronice. Asta ma bucura, dar ma si întristeaza. Cate vieți imi vor trebui ca sa le citesc pe toate?