La plimbare prin Glasgow: Istorie, ploaie, scoțieni

O plimbare prin Glasgow, cu multă istorie, ploaie înnegurată și scoțieni veseli, e binevenită oricând.

Înainte de a trece la plimbare și la obiectivele turistice pe care le-am vizitat, să spun câteva cuvinte despre acest minunat oraș care este în top destinații “must see”, dacă mă întrebați pe mine. Situat pe râul Clyde, Glasgow este cel mai mare oraș din UK, după Londra și Birmingham. Vechea așezare scoțiană a fost vizibil transformată, odată cu Tratatul de uniune dintre Anglia și Scoția, în anul 1707. Datorită poziției sale foarte avantajoase, pe coasta de Vest, Scoția a înflorit și a prosperat, importând bumbac și tutun, “lorzii tutunului” fiind cei care au contribuit esenţial la creşterea nivelului de trai în oraş. Cel mai mult s-a dezvoltat industria navală, construindu-se nave moderne. La începutul secolului al XX-lea, orașul a cunoscut un real boom demografic, ajungând la un milion de locuitori, iar azi la aproximativ două milioane.

Legenda orașului Glasgow

Cum eu sunt fascinată de legende, haideți să vă spun și care a fost treaba aici. În urmă cu aproape 1500 de ani, un rege îi dăruiește soției sale un inel. Nesăbuita de ea îl oferă mai departe unui admirator. Regele află, îl recuperează discret și îl aruncă în râul Clyde. Mai mult decât atât, își întreabă soția unde-i este inelul. Disperată, la sfatul lui St. Mungo, cel căruia i se confesa de obicei, aceasta merge să pescuiască în râu. Interesant este faptul că primul pește pescuit a fost un somon care purta în gură chiar inelul aruncat de rege. Cât este ficțiune și cât este adevăr nu știm, însă ceva din poveste o fi existat având în vedere că blazonul orasului Glasgow este dominat de trei somoni, iar unul dintre ține un inel. Pe de altă parte, acel Mungo a devenit protectorul scotienilor din Glasgow. 

Ce am vizitat în prima mea zi în Glasgow

Evident că, așa cum e întreaga Anglie, acum plouă, iar în zece minute iese soarele. Și tot evident este că, fiind o persoană friguroasă, m-am îmbrăcat ca și cum ar fi fost Gerul Bobotezei :))). Aș fi purtat celebrul quilt și m-aș fi bucurat să-i văd pe scoțieni purtând o costumație tradițională, dar se pare că se mândresc cu el doar când au anumite evenimente. Cum a fost duminică, de exemplu. Am văzut o mulțime de bărbați în fustițe și… epilați. Sâmbătă, în schimb, la un Street Festival nu erau îmbrăcați ca de sărbătoare, ci lejer, în tricouri, în timp ce eu eram fofolită până-n gât 😅. În altă ordine de idei, scoțienii sunt simpatici. Sociabili și prietenoși. Par dispuși să te ajute oricând.

Glasgow este un oraș impresionant, și nu doar datorită clădirilor impunătoare, caracteristice stilului victorian şi edwardian, cât și pentru spațiile verzi și pentru bogăția pe care o oferă fiecare parc. Străzile sunt largi şi aerisite, casele sunt înconjurate de mult verde, iar copacii sunt înfloriți. Totodată, scoțienii din Glasgow au o mulțime de obiective care merită vizitate, iar majoritatea muzeelor au intrare gratuită. 

Universitatea din Glasgow și Muzeul Hunterian

Construită în stil gotic, Universitatea din Glasgow este cea mai frumoasă din câte am văzut. Un campus în care aș învăța de plăcere. M-aș apuca, zău, de încă o facultate doar ca să beneficiez zilnic de frumusețile și de bogățiile acestui loc. Fondată în 1451, Universitatea oferă și azi o cultură și o educație aparte. Muzeul Hunterian a fost deschis ca un omagiu adus lui William Hunter, un important doctor și anatomist din secolul al XVIII-lea, a cărui colecție se regăsește în muzeu. Recomand pentru toți pasionații de arheologie, paleontologie, geologie, zoologie, entomologie, etnografie și nu numai. 

Tot în zona aceasta, lângă Universitate, am mers și la cel mai mare muzeu de artă din Scoţia – Muzeul şi Galeria de Artă Kelvingrove, apoi am luat-o la pas prin Parcul Kelvingrove, care a meritat toată plimbarea. Recunosc, nici nu sunt genul care să meargă din muzeu în muzeu, ci aleg doar ce cred că este mai important pentru mine și mi-ar plăcea să văd.

Gara Centrală

Este uimitor cum poate să arate o gară (cred că am mai zis pe undeva că fascinează gările și trenurile; e musai să ajung în Rusia, căci acolo am înțeles că sunt cele mai impresionante gări din lume). 

Râul Clyde

Are niște poduri superbe, doar că eu nu am ajuns decât la unul singur. Neavând decât trei zile la dispoziție (pentru că două sunt pe drum; am avut avion la dus seara, iar la întoarcere dimineața), nu pot vizita foarte multe. Și cum Andreea locuiește aici, mi-am propus să revin cu altă ocazie. Vizita aceasta a fost mai mult pentru că îmi doream să ne revedem și să depănăm amintiri 😊. 

Librăria Mitchell este și ea un punct important în glasgow, musai de luat o cafea dacă nu de stat și socializat. Sper să am timp să scriu și celălalt articol, pentru că nu am stat doar în Glasgow, împrejurimile sunt de vis, iar Loch Lomond merită multe cuvinte de laudă.