LAS Fierbinți de București!

Pentru prima dată în 5 ani, de când locuiesc aici, am participat la Adunarea Ad-Hoc a blocului 😃. Bineînțeles, fiecare cu ce-l durea: la mine s-a udat tavanul, deși am plătit pentru refacerea terasei (și de aici s-a pornit o întreagă discuție pentru că și la venicii de la parter sau de la etajele 4 ori 7 intră apă… până la urmă încercăm să votăm pentru reabilitare; avem dosarul la primărie de câțiva ani, așa că mai bine ne facem din proprii bani), altcineva că plătește căldura degeaba, pentru că îngheață în casă, s-a mai trezit altu’ că vrea schimbarea tuturor neoanelor etc., că-s foarte multe cereri, dar bani ioc.

Singurul lucru concret pentru care am fost cu toții de acord a fost să anulăm datoria unui nou locatar care a cumpărat apartamentul de curând și s-a trezit că fostul proprietar a lăsat o datorie la bloc. Eu, un pic mai deșteaptă: când am cumpărat apartamentul, am verificat la „sânge” tot! Un leu n-a rămas restant fostul proprietar!

N-am mai apucat să le spun oamenilor că mi-ar plăcea și mie un rastel de biciclete, că nu am balconul atât de mare și mi-e greu să o țin pe Karolina în camera de zi 😅. Acum ceva timp am dat bani pentru camere de luat vederi, în ciuda faptului că avem un lift foarte vechi și se strică tot timpul, deci s-ar fi putut începe de aici. Mi-ar plăcea, de asemenea, ca toate cerințele de mai sus să fie rezolvate, așa că nu am altceva de făcut decât să aștept. Sau să mă mut într-un Residence. Sau, și mai mișto, la curte, că doar am crescut cu pământul și grădina 😅.

Apoi a trecut și nebuna de la etajul opt, cea cu o datorie de câteva mii de euro și care ține în casă nouă pisici și cară bidoane de la tomberon cu sacul, urlând cât o țineau plămânii: „Bă, nenorociților, să-mi bag eu p*la în președintele vostru, că dacă mă votați pe mine vă dădeam și case și tot ce voiați voi!”.

În fine, sigur n-aș vrea să fiu vreodată președinte… Nu de bloc, adică 😅.