Lecția de gramatică: ”drept care” sau ”drept pentru care”?

Măi, domnule Iohannis, în puținele dăți în care pornesc televizorul și te ascult, văd că folosești mereu greșit această formă. Iată, citez:

Îmi doresc pentru țara mea o întărire a statului de drept și atunci e evident că primul om în stat e acela care respectă statul de drept și CCR, drept pentru care am pus în aplicare decizia CCR.

 

Trecem peste faptul că exprimarea nu e cea mai bună, deși, în general, atingi ușor corazon-urile oamenilor când spui cât de multe vrei pentru țară și popor. Dar consilierii tăi ar trebui să te ajute sa eviți o greșeală. Nu mai zic, ai și o soție care cunoaște bine limba română (eu așa știu, că înainte de a preda o limbă străină, trebuie să știi foarte bine propria limbă). Acum, de ce să arunc totul doar la tine, că nu ești singurul. Toți politicienii folosesc această structură. Îmi amintesc de unul singur că spunea ”drept care”, iar acela era al treilea om în stat la vremea respectivă, unul dintre foștii președinți ai Camerei Deputaților, și anume Valeriu Zgonea. Dar hai să vedem care e treaba cu acest ”drept care” și de ce este inutil ”pentru” între ele, formându-se astfel un pleonasm.

Când folosim “drept pentru care” este necesar să știm faptul că ”drept”, prepoziție aici, are deja sensul de ”pentru”.

Sună un pic ciudățel, pare că i-ar lipsi ceva, așa-i? Dar ce să-i faci limbii române dacă vrem să vorbim ca la carte? Însă DEX e de treabă și ne oferă câteva sinonime dacă nu ne place astfel:

drept care = prin urmare, deci, așadar, în concluzie

Exemple:

• când ”drept” este prepoziție:

Mai e doar o săptămână până la concediu, drept care mă pregătesc să fac ultimele cumpărături 😎.

”Duducuță, să-mi sară ochișorii dacă se află alt om mai fericit decât supusă sluga matale, drept care hai să fugim împreună” 🙂. (Alecsandri)

• când ”drept” este substantiv:

Libertatea este un drept pentru care poți renunța la multe altele.