Nenorocirile, pagubele și durerile nu vin de la Dumnezeu

Vă amintiți de Iov? Povestea lui m-a captivat în copilărie. Iov era un om ce avea totul. Bogat, respectat de toți cei din jur, cu o familie frumoasă și sănătoasă (șapte băieți și trei fete), nu ducea lipsă de fericire. Toate acestea datorită unei credințe incomensurabile față de Dumnezeu. Însă trei mari nenoriciri s-au abătut asupra lui: peste noapte, a pierdut toată averea, copiii i-au murit într-o furtună ciudată, iar el s-a îmbolnăvit grav, corpul umplându-i-se de furuncule dureroase.

Cu toate acestea, credința lui Iov a rămas neștirbită. Toate problemele de mai sus nu i-au venit de la Dumnezeu, ci de la celălalt, care, văzând că Iov este un om drept și credincios, a aruncat cu toate nenorocirile peste el.

Șapte ani a stat Iov pe groapa de gunoi, plin de lepră. Dar tot nu s-a lepădat de Dumnezeu. Văzându-i credința, Dumnezeu i-a oferit la loc atât casă, cât și alți copii. Cu toate acestea, Iov a început să se îndoiască. Însă  i de Cel de Sus, cât de el însuși. Adeseori își punea întrebarea: dacă eu, care sunt fără de păcate, am fost atât de blestemat, dar ceilalți oameni, care fac zilnic greșeli?

Știți ce se spune: primești atâtea lovituri câte poți îndura. De ce trebuia ca Iov, fără păcate, fără greșeli, să treacă prin toate cele ca să-i fie pusă la încercare credința? Nu știu. Nu e vorba că mă “supun” orbește, dar știu că judecata lui Dumnezeu chiar nu o poți judeca. Dacă citiți Biblia, aflați din Vechiul Testament un Dumnezeu nu tocmai milostiv. Dar și în viața de zi cu zi vedem răutăți la tot pasul. Oameni foarte răi. Culmea, tot omului sărman și bun la suflet îi vin mai multe greutăți. Cel rău parcă este scutit de pedeapsă. Și uite așa ajung oamenii să-și piardă credința, să-și urască țara și pământurile pe care s-au născut și au crescut.

Recomand filmul de mai jos. Am scris acum ceva timp despre el AICI.