Descopera

Nu fi o opțiune! Fii o alegere și impune respect!

De ce să fii o optiune pentru cineva, când poți fi prima alegere în viața altcuiva? De ce să le permitem să aleagă, când noi putem muta munții din loc? Dacă noi ne vom considera opțiuni, nu putem emite pretenții, și ei ne vor vedea exact la fel!

Nu puține au fost dățile în care am fost puse în astfel de situații. Situațiile în care ni s-au aprins călcăiele după un el, nu tocmai hotărât, așa cum sunt ei de obicei, în goană după mai multe variante, pentru a face un mix. Da, nouă ăștia ne plac, zici că suntem masochiste. Poate chiar suntem.

Ne place să atârnăm și să așteptăm ca el să se decidă spre cine se îndreaptă, în speranța că noi vom fi alese. Nu mai vorbesc de eventualitatea în care drumul lui nu se oprește la noi, ci merge în altă parte, mai departe. Eu nu reușesc să înțeleg și mă regăsesc în totalitate în această situație, cum și de ce acceptăm să fim ținute în șah de unul sau altul, să așteptăm cumințele o decizie, ca mai apoi să fim respinse, când sunt absolut convinsă că putem obține mult mai mult de atât. Sunt absolut convinsă că orice femeie este sau poate fi prima alegere în viața unui bărbat. Dar nouă nu ne place așa, nouă nu ni se pare el interesant, tocmai pentru că este mult prea hotărât și se poartă prea frumos. Noi ne-am obișnuit cu răul!

Parcă e mai interesant așa. Să nu știi la ce să te aștepți, să lupți pentru el, să lupți pentru a-ți câștiga prima poziție, însă nu ai nicio garanție că vei fi aleasa. Nu știu dacă asta este demn de o femeie cerebrală, cu coloană vertebrală, independentă și sigură pe ea, așa cum ne place să fim. Fără a arunca cu pietre, mi se pare că o astfel de poziție ne știrbește din respectul de sine, din siguranța de femeie capabilă și invincibilă. Mi-am luat și eu propriile bobârnace, destule cât să mă învăț minte, destule cât să nu mai accept să fiu minge de ping-pong, destule cât să vreau să fiu pe lista lui, când știu sigur că pot să fiu prima, dacă nu singura.

Cred că la noi este cheia. Cum ne vedem noi, așa ne văd și ei. Cum ne tratăm noi, așa ne tratează și ei, iar dacă noi nu ne respectăm pe noi însene, nu vom primi nici din partea lor.

Ștefania

Recent Posts

Atelier de Scriere Creativă: Din Tabăra de Lectură

STICLUȚA Mă găsesc privind spre valurile care se sparg și mă surprind pierdut în gânduri,…

2 zile ago

Atelier de scriere creativă: Concurs cu premii în București

Ce planuri ai vineri seară, pe 8 noiembrie? Vin cu o invitație către tine, să…

3 zile ago

BOOK CLUB cu Editura TREI: Lista, de Yomy Adegoke (București, Brașov, Constanța)

Te invităm să ni te alături la următorul nostru club de lectură, dedicat romanului "Lista", de…

6 zile ago

Premiul Nobel pentru Literatură 2024: Han Kang, prima laureată din țara asiatică

Premiul Nobel pentru Literatură din 2024 a fost câștigat de scriitoarea sud-coreeană Han Kang. Este…

o săptămână ago

Club de lectură: Cofetăria cu miracole, cu Silvia Tarrago

În luna septembrie a avut loc un al doilea club de lectură, de această dată…

o săptămână ago

Club de lectură: Englezul din Gara de Nord, cu Tatiana Niculescu

Încă un club unde pasionații de lectură din București, Constanța și Brașov s-au reunit pentru…

o săptămână ago