Oricât de plictisitor ar părea, trebuie să înveți să folosești dativul. Te rog :).

La baza gramaticii limbii române există ceva extraordinar: verbul și substantivul. Iei un substantiv la mișto și începi să te joci cu el. Stabilește-i genul (bine, dacă vrei să fie din categoria substantivelor heteronime* sau epicene**, poți să o faci; cine sunt eu să mă pun în calea plăcerilor tale? 😊), pune-i un articol hotărât/nehotărât dacă îți place, bagă un caz acolo (dativul, că tot este despre el lecția de azi) și vezi ce-ți iese.

Ei, acum fă același lucru și cu verbul, rogu-te. Ia orice verb îți place ție și conjugă-l. Hai să te ajut :).

„A face dragoste”. Să-mi fie cu iertare, știu că suntem în post. Dar ăsta mi-a venit în minte. Mi-e și rușine acum, dar na… fiecare cu nevoile sale 😁.

-noi facem dragoste; noi am făcut dragoste; noi făcurăm dragoste; noi făcuserăm dragoste; noi să fi făcut dragoste; noi vom face dragoste; noi am fi făcut dragoste și am fi avut orgasm în același timp… Gen 😅.

Iar acum, dragă, ia substantivul și verbul și începe să adaugi celelalte părți de vorbire. Cum ar fi un adjectiv, un complement, o prepoziție etc. Și fă puțină analiză sintactică. Este fascinant! 🙂

Totuși, revenim la subiectul de astăzi, dativul.

La ce întrebare răspunde dativul?

Este extrem de simplu. Având valoare de complement indirect, pui o singură întrebare și răspunzi, de regulă, cu un substantiv articulat. CUI?

Dacă nu te prinzi care-i treaba, îți vin și ajutoare. Niște prepoziții: mulţumită, datorită, graţie, datorită, contrar.

Exemple:

I-am dat colegei mele o agendă. (Cui i-am dat? Colegei mele).
Lui Andrei nu-i plac surprizele. (Cui nu-i plac? Lui Andrei).
Admiratorului meu secret i-am lăsat un mesaj: Să se ducă la naiba! 😀 (Cui i-am lăsat mesaj? Admiratorului).
Am reușit grație eforturilor mamei. (Grație cui am reușit? Grație eforturilor mamei).
Planul nostru îi convine lui Cristian. (Cui îi convine? Lui Cristian).
Laudele se cuvin ostașilor români căzuți în luptă. (Cui se cuvin? Ostașilor).
Datorită sprijinului oferit de prieteni… (Datorită cui? Sprijinului).

Așa NU:

I-am luat cadou la prietena mea. Fii un domn până la capăt, dacă tot i-ai luat cadou prietenei tale. Altfel riști să rămâi tu cu acel cadou :).

Un singur exemplu mai dau. Știu că sună horror, dar se pare ca este corect și așa. Este un limbaj popular, mai neîngrijit, pe care eu nu l-am folosit niciodată, nici măcar când eram copil.

Am cumpărat flori la două profesoare.

(A se observa că este diferit de exemplu de mai sus, cu prietena). Acesta este un exemplu pe care l-am întâlnit și despre care se spune că este acceptat pentru că nu ai cum altfel să spui. Asta e, să-mi spună cine ce o vrea, dar eu nu sunt sunt de acord. Cum adică nu poți înlocui?

Am cumpărat flori pentru două profesoare.

De ce să nu meargă? Serios acum. „La”-ul acela e hidos rău. L-aș fi întrebat pe Radu Paraschivescu, dar nu l-am găsit pe Facebook :D. O să-mi caut un profesor bun la limba și literatura română. Chiar am nevoie să mă lămurească și pe mine cineva acolo unde nu știu :).

Așa… Doar un lucru mai am de zis referitor la lecția de astăzi și închei :).

A NU se confunda cu Genitivul, caz care răspunde la întrebarea A/AL/ALE CUI?

Cam atât pentru azi. Spuneam AICI că a ști să folosești un verb la timpul corect și a folosi cuvintele potrivite într-o frază te ajută să nu faci erori grave de exprimare. Și nu e vorba doar de a te descurca în societate. Este vorba și despre a te bucura de ce e frumos. Și știi ce? Nici măcar nu trebuie să ai habar că folosești dativul, câtă vreme te exprimi corect. Nu trebuie să cunoști româna după reguli, mai ia-te și după cum sună. Eu am să tot scriu despre gramatică și despre limba română, în general, până am să te căpiez. Trebuie să înțelegi că a scrie și a vorbi corect este, de departe, cea mai importantă carte de vizită :).

PS: Mulțumesc, Ema, pentru ideea de a scrie despre Cazul Dativ. După ce urechile mele au țiuit astăzi, când au auzit una dintre exprimările greșite de mai sus, am zis că sunt necesare niște măsuri.

*substantive care denumesc ființe și care prezintă cuvinte diferite pentru a indica cele două sexe (bărbat-femeie, bou-vacă).

**substantive care prezintă aceeași formă pentru a indica ambele sexe (veveriță, fluture, elefant).