Este primul an în care, în Vinerea Patimilor, eu am rămas acasă. De regulă, eram la Denie, cântând Prohodul. Am avut o mică problemă, dar de vină este și vremea. Cert este că nu m-am dus. N-am fost nici o prea bună credinioasă. Nici n-am ținut multe zile de post, nici nu m-am spovedit, deci nu mă împărtășesc. Oare câți ani au trecut de când am făcut-o ultima dată? Mulți, oricum.
Mă bucur de puținul timp petrecut cu mami meu, ajutând-o la mâncare. După care, downloadez ”Iisus din Nazaret”, film pe care îl văd în fiecare an, fără să mă plictisesc.
Doresc tuturor un Paște minunat, cu multă căldură, liniște și fericire! Să fiți iubiți!
Roxana B.
La prânz, într-o sâmbătă care promitea tihnă, liniștea de la Scara 0 a fost înlocuită…
Majoritatea lecturilor ne oferă un refugiu. Ne scot din cotidian, ne relaxează, ne confirmă valori…
Există romane istorice care încearcă să reconstituie o epocă. Altele dau senzația că asistăm la…
La ultima întâlnire a clubului nostru de lectură am discutat romanul „Pădurea norvegiană” de Haruki…
Pregătiți-vă simțurile pentru un eveniment de o eleganță aparte! Pe 26 martie 2026, începând cu…
Există un moment în care o carte bună nu mai încape între două coperți. Simți…