Un mic monstruleț

Ce credeți că era ascuns sub bancheta din spate a mașinii mele? Doar încercați să ghiciți!

Nu, în niciun caz nu se aflau bani! Un mic monstruleț zăcea mort, cred că de mai bine de un an. Un șoarece mort și uscat, ce arăta precum o insectă într-un insectar!

Vă întrebați cum a ajuns acolo? Păi, să vedeți. Eram la țară în perioada culesului de porumb. Ai mei obișnuiesc să culeagă porumbul cu foi cu tot, să-l aducă în curte, iar apoi să-l curețe, la umbră, sorbind dintr-o bere rece. După ce-l curăță, îl așează în containere specializate.

După o săptămână, când s-a uscat suficient, tata a pus în mașină doi saci cu porumb proaspăt pentru a merge la moară, să facă mălai. Pesemne că nemernicul de șoricel a fost într-unul din saci, însă nu-mi dau seama cum a putut să iasă și să rămână în mașină, deoarece sacii erau legați bine…

Cert este că, la scurt timp, am simțit un miros groaznic de… mortăciune! Bleah!!! Da, fraților, am stat cu șoarecele mort în mașină atâta timp! Am căutat peste tot și nu am găsit niciun semn. Până acum câteva zile când am hotărât că husele de pe banchetă necesită o spălare și o împarfumare. Au râs toți de la spălătorie de mine… Și eu, bineînțeles!!!

Roxana Brănișteanu

Iubesc cărțile. Am crescut cu ele. Am plâns pe ele. Am râs alături de personaje și am suferit deopotrivă. Cărțile au contribuit la dezvoltarea mea de-a lungul anilor. De asemenea, îmi plac oamenii care citesc. Iubesc oamenii care nu citesc, dar se lasă conduși către lectură. Mă bucur că pot contribui cu un grăunte la treaba asta. De aceea, blog. De aceea, vlog. De aceea, scriitoare. De aceea content writer. De aceea, realizator și moderator emisiune radio. Mai ales, de aceea Organizator evenimente culturale (Book Club, Books&Wine, Book Camp. Toate sub brandul cultural iCarte, iParte. Asta facem aici, în această comunitate de pasionați de citit: împărtășim din ceea ce citim și îi îndreptăm pe alții către citit. “Fiecare trebuie să-și găsească acea cale care i se potrivește cel mai bine. Trenul nu poate merge decât pe șinele de cale ferată” (Yoga Swami).