Am fost atât de veselă odată
şi străzile erau aşa de pline!
Priveai cu-atâta drag la mine!
Eu, cea mai fericită fată!
Ţi-am fost mereu atât de-aproape!
Am fost o lume şi-mi erai o lume.
Însă o mână nevăzută ce desparte
m-a rupt de viată când m-a rupt de tine.
Şi amintirile ce ţi-am lăsat, frumoase,
pline de zâmbet şi de voioşie
sunt tot ce-am fost, trăind, cândva,
în viaţa noastră-n bucurie!
În clipe grele, de melancolie,
când străzile îţi par pustii
tu mângâie cu drag o amintire!
În ea, pe mine mă mângâi.
Ioana Voicilă Dobre din „Secvenţe în alb şi negru” (2012)
Tabăra de Lectură pentru Adulți, ajunsă la a IX-a ediție, s-a desfășurat în peisajul idilic…
Dacă îți place să faci cumpărături economisind cât mai mult, atunci trebuie să afli de…
În ultimii ani, tot mai multe persoane se confruntă cu probleme de stomatologie, respectiv ortodonție.…
Dragă cititorule, visează alături de noi! Te invităm la un eveniment special dedicat uneia dintre…
Bună, dragi cititori! Sunt încântată să vă invit la un nou club de lectură dedicat…
Dragilor, dacă sunteți din Constanța și căutați un motiv bun să ieșiți din casă pentru…