Înainte de veni cu propriile opinii, haideți să vedem ce zice “Urban Dictionary”. Haterul, pare-se, este acea persoană care nu se poate bucura de succesul alteia. Vine de la verbul “to hate”, care înseamnă “a urî, a simți aversiune față de ceva sau de cineva”. Haideți să vă spun cum văd eu haterul, descris ceva mai pe larg.
Auzim destul de des folosindu-se acest cuvânt, în argoul internetului de regulă, așa cum sunt folosiți și termenii “postac” și “troll/trolling”. Pare chiar să fii la modă dacă te numești “hater”. Unii o fac sub un nickname, că e mai ușor să urăști, să jignești, să spui tot ce-ți trece prin creier, fără a ți se cunoaște identitatea. Sunt, așadar, și lași.
Sunt persoane care îmi spun că și eu am haterii mei. Dacă ne luăm după definiția din Dicționarul Urban, nu e tocmai corect. Eu nu sunt un bloger de succes. Nu am câteva zeci de mii de cititori, nu primesc milioane de like-uri, iar articolele nu-mi sunt share-uite într-un număr foarte mare. Eu mă consider o persoană de succes prin prisma a ceea ce sunt eu ca om, indiferent ce fac, ce job am, ce scriu pe site, ce activități întreprind în viața de zi cu zi. Iar cei care îmi critică articolele îmi fac un bine; criticile unora sunt chiar constructive. De cele mai multe ori, evit polemica, evit să răspund atacurilor. Răspund, dar rareori cu aceeași monedă. Și nu pentru că întorc și celălalt obraz pentru palme, ci pentru că nu am timp de viața online. Iar apoi, indiferent ce argumente/contraargumente aș aduce, lumea tot va scrie și tot va vorbi. Avem cu toții această libertate.
Revenind la definițiile pentru hateri, întotdeauna am considerat că oamenii care îi jignesc pe alții și îi judecă nu au niciu Dumnezeu, nu dau cinci bani pe restul. Sunt două tipuri de hateri:
Haterul-frustrat
Vorbesc aici despre acei hateri care n-au reușit în viață, nu au avut noroc în plan sentimental, iar în plan profesional, deși au IQ-ul cu mult peste al altora, succesul lor s-a dus pe apa… ploii. Un om sănătos la creier și în suflet, cu o viață normală, cu un job cinstit nu are timp să împrăștie non-stop mizerii în mediul online la adresa altora.
Haterul-de-succes
Există și haterul ce are succes pe toate planurile: o viață luxoasă, o mașină scumpă, un loc de parcare asigurat, este foarte bine poziționat din punct de vedere financiar, are apreciere din partea celor din jur (familie, colegi, prieteni), lucru care i-a crescut și mai mult stima de sine, se poate lăuda cu un IQ mult mai mare decât al celorlalți (procesează zeci de informații pe secundă, reușind astfel să tasteze rapid ce dorește să transmită). Cu toate astea, vreau să zic că, deși pare să aibă o viață normală, el este întotdeauna Gică-contra, adoră tetrapiloctomia și găsește greșeli de la cea mai mică virgulă până la un amărât de punct. Haterul, fie el un biet frustrat, fie el un om ce a reușit în toate cele, și-a pierdut de mult acea strălucire a vieții, a uitat de mult cum este să empatizezi, să te lași cuprins de emoție, să fii om.
Mă duce cu gândul la definiția din dex pentru cuvântul de mai jos 🙂:
Unii hater profesionisti au diploma de troll-ing industrial, au absolvit Facultatea de Trollaj si si-au dat examenul de Diploma cu ajutorul unor conferentiari in Hate, sefi de catedra in Trolling avansat. Multi sunt angajati cu acte in regula la Antena 1-2-3, fiind adevarati mentori sau cum se zice acum „influenceri” sau „vlogeri” de succes pentru viitoarele generatii de Hateri incepatori sau Trolli care incep arta trollajului in diverse institutii Romanesti, au burse de merit si sunt apreciati in Societate Romaneasca 🙂 I Hate you ! joke. I (love) like you :p Bibliografie optionala ( wiki ) : cauta pe google> :” troll provocator fara cauaza „sau” trolling trolajul”…nice day !
Merci de info. Nu stiam ca e atata… munca in spate :D. Dar sunt oameni inteligenti. Sau mai degraba cu ceva scoala a vietii as spune :).
[…] general nu încerc să fiu un hater în articolele pe care le scriu. De fapt, încerc să privesc partea pozitivă a lucrurilor și să […]
Sincer la jobul meu care este ceva mediocru, lucrez in industrie, am simtit sentimentul de hate, in momentul cind am reusit cu sacrificiul de ami pierde mama, o simpla masina, noua, mama a lasat o suma de bani care a revenit jumatate si surorii, eu am achitat niste datorii si aveam o masina am dato la rabla, apoi avans si am rata 5 ani, sa avem si niste bani in casa, de atunci sa schimbat toata optica si comportamentul tuturor, sefi colegi prieteni vecini absolut, in orice, asta este realitatea cruda ma rog eu sa nu ma insel, dar asa a fost de atunci, te poate schimba un obiect