Nopţi lungi şi triste acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine în război
Sunt nopţi de basm acolo la voi
Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar?
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază când teamă mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu

Doamne, vino Doamne
Să vezi ce-a mai rămas din oameni

De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce vă gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt…