Mi s-a spus ca pun cam multe virgule. Tocmai ce am scris un sinopsis (da, da, chiar la cartea mea, care, cine stie, poate va vedea lumina tiparului cat de curand) si am folosit multe fraze cu multe virgule. In mod special, cand am avut de scris conjunctia “şi” destul de des.

Unu: e ok sa “spargi” fraza in mai multe propozitii prin virgule, daca vrei sa nu obosesti cititorul si sa-l ajuti sa inteleaga mai repede. Si doi: asa am invatat eu gramatica. Aveam o profa care ma placea tare mult (ea a fost prima care m-a poreclit “foxy”, hi-hi). Nu ma placea doar pentru mutra mea de vulpita pe care o faceam in timpul orelor, cat pentru faptul ca adoram si iubeam atat de mult gramatica, incat faceam analiza sintactica a frazelor si acasa, desi nu aveam ca tema. Tot de la ea retin schema asta:

, dar

, iar

, ci

, şi

Sigur, nu spun acum ca eu nu fac greseli. Ohoo, mai am lacune. In plus, limba romana e tare complicata, dom’le, precum un organism viu care se schimba de la an la an. Dar invatam. Pe tot parcursul vietii. Important e sa nu te opresti. Invatatura este sansa unui viitor mai bun! 😉

Bun, si acum sa vedem in ce situatii se pun virgulele. Sper sa se inteleaga, pentru ca eu nu stiu sa explic foarte bine, dar ma straduiesc si vin cu exemple.

1. Vorbeam mai sus de analiza sintactica a frazei. Daca o desparti in mai multe propozitii, iti va fi mai usor sa pui virgula.

Ex.: Am fost la Pitesti, locul unde m-am nascut,  şi mi-am reamintit de copilarie.

Daca taiem fraza, vom avea o fraza usoara si logica: Am fost la Pitesti si mi-am reamintit de copilarie.

2. “Şi” – conjunctie adversativa.

Ex.: Taci, mai, şi asculta!

Sa cresti mare, fata mamei, şi sa ai noroc in viata.

  • Enumeratie.

Speram sa vad si Parisul, şi Venetia, şi Berlinul in aceeasi saptamana.

M-ai criticat, şi m-ai ranit, şi m-ai umilit.

Si tu esti nebun, şi eu.

3. Tine loc de paranteza.

Am inteles perfect ce am de facut şi, fara a mai sta pe ganduri, mi-am strans bagajele si l-am parasit.

Cam atat, nu mai stiu, va astept cu opinii daca am uitat ceva.

Inchei postarea cu aceste frumoase versuri, care-mi rasuna si acum in minte. Prima strofa, caci atat am retinut… Ma rog, jumatate din prima strofa :).

Limba noastră-i o comoară,

În adîncuri înfundată.

Un șirag de piatră rară,

Pe moșie revărsată.

PS: Scuzati lipsa diacriticelor, am scris pe fuga, dar le voi pune daca voi gasi timp :).

Articolul precedentSă ne bucurăm de viaţă precum copiii!
Articolul următorCea mai scumpă de pe lume
Roxana B
Iubesc cărțile. Am crescut cu ele. Am plâns pe ele. Am râs alături de personaje și am suferit deopotrivă. Cărțile au contribuit la dezvoltarea mea de-a lungul anilor. De asemenea, îmi plac oamenii care citesc. Iubesc oamenii care nu citesc, dar se lasă conduși către lectură. Mă bucur că pot contribui cu un grăunte la treaba asta. De aceea, blog. De aceea, vlog. Asta facem aici, în această comunitate de pasionați de citit: împărtășim din ceea ce citim și îi îndreptăm pe alții către citit. “Fiecare trebuie să-și găsească acea cale care i se potrivește cel mai bine. Trenul nu poate merge decât pe șinele de cale ferată” (Yoga Swami).

15 COMENTARII

  1. Suna inspirat “foxy”. In context lipseste cea cu rol de subliniere, cand “si” are valoare (semi) adverbila – “Vacanta a fost minunata, am reusit si sa calatoresc, si sa ma bronzez, si sa citesc, si sa pun niste virguli”.
    Si varianta – “Mi-am propus sa termin ieri cartea, si am adormit inainte s-o deschid.”- Cand “si” poate fi inlocuit prin “dar”/”insa”

  2. Bună Roxana,
    Mulțumesc pentru articolul dvs.
    E interesant și util.
    Am o întrebare pentru dvs. și pentru multele persoane care nu folosesc caracterele specifice limbii române, adică: ă, â, ț, ș.
    Nu le folosiți de lene, sau că nu aveți aceste caractere pe tastiera dvs.?
    Multe salutări de peste hotare,
    Laurențiu

    • Poate ar fi bine sa aruncati un ochi pe site-ul meu inainte de a ma trage la raspundere, ce spuneti? 🙂 In general, scriu cu diacritice, astfel de cazuri in care public fara sunt rare si nu ma scuz in fata nimanui. Nu e o greseala de gramatica si nici nu ma fac inculta sau lipsita de cunostinte in ceea ce priveste limba romana daca nu folosesc diacriticele, intr-o lume in care tehnologia ia cu asalt tot mai multe domenii, iar totul este pe fast-forward. Zi buna!

  3. Chiar citind P.S, am învățat că se numesc diacritice.
    Am plecat din țara ca copil, pe vremea lui Ceaușescu.
    Sunt mereu surprins și trist, că majoritatea românilor și site-urile din țară, nu folosesc diacritice.
    E vreun motiv?
    Numai bine,
    Laurențiu

  4. “3 Ține loc de paranteză.”
    Tu ai analizat un pic?
    Mie-mi sună cam ciudat.
    La propoziția: “Am înțeles perfect ce am de făcut și, fără a mai sta pe gânduri…” e greșit.
    Virgula se pune tot înainte de “și”.
    Nu se pune pentru că este “și” în propoziție, ci pentru cu totul altceva.
    Se poate scrie : Am înțeles perfect ce am de făcut, deci fără a mai sta pe gânduri, mi-am strâns bagajele și l-am părăsit.
    “Deci” îl poate înlocui pe “și” sau viceversa.
    Asta se aplică doar în propoziții de genul.
    Ar fi trebuit să o înveți în școala generală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here