Cartea „Fight Club”, după care a devenit cunoscut unul dintre cele mai bune filme ale anului 1999 (și totuși, a luat avânt abia în ultimii ani) pune în scenă un mesaj foarte important pentru secolul în care consumerismul este la putere.
Titlu: Fight club
Autor: Chuck Palahniuk
Gen: Ficțiune
Recenzie „Fight club” de Chuck Palahniuk
Însă pe lângă acest subiect, autorul abordează numeroase teme într-o notă satirică, așa cum, de ceva timp, cărțile sunt scrise pentru a transmite un mesaj.
„Fight club” este povestea lui Jack, care, trăind o viață searbădă, sătul de locul său de muncă și reclamele care i se bagă pe gât pentru a-i oferi iluzia fericirii, îl întâlnește pe Tyler. Cei doi sunt, ca și personalitate, foarte diferiți, însă cu timpul descoperă mai multe lucruri în comun decât s-ar fi așteptat. Foarte curând, Jack trece de la vechea lui viață la o luptă continuă pentru a se împotrivi lumii în care trăiește. Stilul de viață impus de societate este înlăturat in totalitate de libertate, fără prea multe constrângeri.
Apoi, descoperirea celor două personaje dă naștere unui club exclusiv, în care bărbații își recapătă masculinitatea. Mai exact, clubul este unul de luptă, corp la corp. Lucrurile iau un avânt dramatic, formându-se un plan destructiv prin care se va distruge societatea orbită de trendurile secolului XX. Nu vă dezvălui secretul acestei cărți, însă tot ce pot spune, este că nu vă veți da seama multă vreme de adevărata identitate a celor două personaje.
Mesajul pe care autorul Chuck Palahniuk îl transmite
Cartea, după cum am spus, are mai multe semnificații. Una dintre ele reprezintă critica asupra culturii consumerismului, care a determinat societatea să creadă într-o iluzie a obiectelor. Cu cât ai mai mult, cu atât ești mai fericit. Te simți la pământ din cauza apartamentului care nu are aer boem? Cât mai multă mobilă vintage va umple golul pe care îl simți. Cam așa funcționează strategia de marketing.
Apoi, un subiect care este interpretabil, se referă la lupta interioară pe care o ducem în fiecare zi cu noi înșine. Așteptările create din copilărie spre un viitor de succes, cu un sac de bac și 12 vile, sunt cele care ne distrug sensul realității, în urma căruia credem că ni se cuvine totul. Ceea ce nu este adevărat. Cum spunea și Tyler la un moment dat: ”Am fost crescuți de televizorul care ne spunea că într-o zi vom fi milionari și actori celebri și staruri rock, însă nu vom fi.”
Pentru cei care sunt interesați de această carte, există Fight Club 2, o serie de benzi desenate, o continuare a cărții, unde puteți afla ce s-a întâmplat cu personajele preferate. Sau cele pe care le disprețuiți, din cauza comportamentului distructiv și al nihilismului. (Puțin exagerat, dar merită.)
Până la urmă, mai știm să fim cu adevărat oameni, sau schimbarea tehnologică ne-a adus într-un punct de amorțire constant? Consider că ”Fight Club” descrie acest fenomen cu succes, arătându-ne aspecte ale vieții pe care le-am trecut cu vedere. Pentru că eram cu ochii în mobil.