Nu sunt fana prozei scurte.

Nu am timp să mă ataşez de personaje, iar acţiunea nu e suficient de amplă pentru a mă “ține în priză”. Am considerat că e necesar să fac această precizare înainte să încep recenzia pentru a-mi justifica într-o anumită măsură subiectivismul.

Titlu: Terapie pe salteaua de pilates

Autor: Emilia Toma

Gen: Beletristică – proză scurtă

Cartea poate fi comandată de aici.

Terapie pe salteaua de pilates este cartea de debut a scriitoarei contemporane Emilia Toma.

Cartea este o culegere de povestiri scurte cu şi despre, dar nu neapărat doar pentru femei.

În timpul, sau după antrenamentele de fitness, Veronica, antrenoarea, devine confidenta unora dintre clientele sale. Experienţele, complexele, provocările sau dorinţele diferitelor femei devin subiect de reflectare pentru Veronica. Aceasta îşi ia timp pentru a analiza poveştile lor, dar şi propriile reacţii şi sfaturile stângace pe care uneori le oferă.

Având în vedere faptul că toate poveștile au la bază realități cotidiene, iar majoritatea personajelor chiar există, nu am avut cum să nu apreciez empatia și nivelul de înțelegere de care dă dovadă autoarea.

E nevoie de o putere extraordinară pentru a lucra cu oamenii, iar dacă nu ai acest dar credeți-mă că nici Yalom, pe care Emilia îl citează de câteva ori, nu te poate ajuta.

Modul în care este scrisă

Emilia scrie natural, cum ar povesti unei prietene. Deşi unele cuvinte şi expresii nu mi se par potrivite pentru o carte, ştiu că acestea pot oferi naturaleţe şi autenticitate povestirii, aşa că mă voi abţine de la comentarii pe acest subiect.

Unele personaje mi s-au părut foarte bine conturate (Gabi, Nicoleta, Dorina, Eliza) în ciuda paginilor puţine care le-au fost acordate, pe când altele par şterse sau forţate (Miruna, Andreea, Cristina).

Impactul asupra mea

Pentru mine cartea Emiliei a fost o sumă de contraste.

Pe unele poveşti le-am savurat, mi s-au părut intense şi cu subiecte profunde, iar pe altele le-am citit sperând să se termine pagina următoare.

Din seria poveştilor care mi-au plăcut fac parte două experienţe în antiteză, cu acelaşi subiect: statutul de mamă. Am apreciat foarte mult imparţialitatea autoarei în prezentarea celor două femei, dar mai ales curajul ideilor proprii în ceea ce priveşte subiectul.

Din totalul de 13 povestiri cred că mi-am plăcut 5, dar nu neapărat pentru că celelalte nu sunt bune, ci pentru că eu nu am rezonat cu ele. Nu mă îndoiesc de faptul că like-urile pe care le dă iubitul pe Fb pot constitui probleme grave pentru unele femei, dar eu nu am răbdarea necesară și nici interesul să citesc despre așa ceva.

Datorită varietăţii subiectelor, dar şi diferenţelor colosale în ceea ce priveşte vârsta, statutul, modul de viaţă şi de gândire al personajelor, sunt sigură că fiecare cititor va rezona cu cel puţin una dintre poveşti.

Terapie pe salteaua de pilates este o lectură uşoară, o carte de 170 de pagini, pe care o poţi termina în maxim 4 ore. Cu toate astea, eu am citit-o în mai mult de o săptămână. Pur și simplu nu a reușit să-mi trezească acea dorinţă de a continua să citesc după ce am terminat o poveste. Dezavantajul prozei scurte, probabil.

Deşi am tras puţin de mine să o termin, a meritat efortul. Ultima poveste, singura în care Veronica vorbeşte despre viaţa ei personală, este plină de emoţie şi suspans. Când am închis cartea, simţeam că am fost acolo, că am făcut parte din poveste (magia relatărilor la persoana 1).

Sper că voi să fiţi mai consecvenţi decât mine şi să nu lăsaţi “Terapia pe salteaua de pilates” să aştepte.

Cartea poate fi comandată de aici.

Pe Emilia o puteți găsi și pe Facebook, Instagram și pe Goodreads.

Lectură plăcută!

Eliana Popa
Iubesc să citesc de când am învăţat cum să o fac. Cărţile mi-au dat libertatea de a cunoaște, de a alege, a-mi forma propriile păreri şi de a le argumenta. Mi-au dat puterea de a-i înţelege şi accepta pe ceilalţi dar mai ales pe mine însămi. M-au învăţat să iubesc viaţa şi tot ce îmi oferă ea, să mă simt norocoasă că sunt aici, acum, să profit la maxim de fiecare moment, să iubesc călătoriile şi arta, adrenalina şi sportul, să am grijă de corpul, mintea şi sufletul meu, să simt mai mult decât înainte şi să-mi accept acele sentimente neînţelese pe care le reprimăm. Cărţile m-au ajutat să înţeleg că prea mult din ceva înseamnă prea puţin din altceva. Prin intermediul lor m-am găsit echilibrul și vă doresc același lucru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here