Am trăit experiența unei relații la distanță și nu aș spune „nu” dacă s-ar mai întâmpla a doua oară să am această oportunitate. Pentru mine, o relație la distanță reprezintă o provocare. Nu mi se pare deloc deplasat să te prinzi într-o asemenea horă, mi se pare doar că trebuie să ai o bună stăpânire de sine și să nu cazi în plasa geloziei extreme.

Am avut o relație, nu foarte lungă, cu un tip care locuia la 200 de km distanță de mine și pot spune că mi-a rămas în minte ca ceva foarte plăcut aparținând trecutului meu. Pot să vă spun că am simțit sinceritatea și am simțit și atunci când a venit vorba de înșelat. Ne-am văzut doar odată, împrejurările  fiind dificile, însă am trăit multă vreme cu speranța revederii, pentru că ajunsesem să iubesc o persoană pe care nu am avut-o alături cu trupul decât foarte puțin. M-a surprins relația aceea, am fost surprinsă de mine însămi.

Am ajuns de unde am plecat

Am înșelat, recunosc, și relația s-a sfârșit, evident din vina mea. Mi-am asumat copilăria aceasta. Apoi, în următoarea relație, am ajuns să trăiesc, la fel, în compromisuri, fiindcă persoana de lângă mine își schimbase domiciliul, din motive care nu țineau de ea. Am trăit frumos, în sinceritate și în iubire, văzându-ne săptămânal. Pot spune chiar că nu i-am dus lipsa foarte tare, pentru că, mental, mi-am impus să nu mă plâng și să fiu puternică pentru el, pentru noi, pentru momentul regăsirii care, cu siguranță, se anunța a fi sfânt.

Nu descurajez în niciun fel relațiile la distanță, pentru că iubirea este pretutindeni și nu ține cont de timp și spațiu. Sunt de părere că, atât timp cât sentimentele sunt solide și respectul nu lipsește niciodată, planeta asta se poate rupe în două, tu pe o bucată, el pe cealaltă, veți reuși să vă regăsiți negreșit, într-o zi și să vă împliniți povestea de iubire, să o materializați frumos.

Iubește, ai grijă de relația ta și de sufletul tău! Fii fericită, pentru că ești frumoasă, draga mea!