Cel mai greu pe lumea asta mi se pare să lucrezi cu tine însăți. Să înveți să te accepți, să-ți asumi eșecul la fel cum o faci și cu succesul, să fii liniștită și mulțumită atunci când pui capul pe pernă seara. Deși sunt o femeie singură și a trecut ceva vreme de când nu am mai iubit, consider lucrurile acestea valabile în orice situație, chiar și atunci când formezi un cuplu longeviv. Pentru că, la finalul zilei, ești singura persoană pe care te poți baza.

Sigur că e minunat să împarți bucuriile și, deopotrivă, tristețile. Să oferi și să primești. Să ai și să dai căldura trupului, precum și o parte din sufletul tău. Să te cuibărești în patul ăla mare la pieptul iubirii tale. Dar niciodată nu trebuie să te pierzi pe tine și să te separi de tine. Iar tu să fii întotdeauna pe primul loc. Eu nu sunt de acord cu faptul că trebuie să renunți la tine și să fii atotputernică în numele iubirii. De unde să ai putere să-ți arăți dragostea dacă iubirea față de tine însăți s-a diminuat?

La finalul zilei, când te demachiezi, privește-te puțin în oglindă. Să-ți placă ceea ce vezi, ăsta este un lucru cu adevărat valoros. Atât în viața profesională, cât și în cea personală. Vorbește o fată care s-a luptat întotdeauna să supraviețuiască în lumea celor avuți, o fată care nu strălucea prin frumusețe, dar pe care o ajuta acel „vino-ncoa”, dibăcia, ambiția și puterea de a depăși situațiile care o puneau în încurcătură.

În general, se întâmplă să-ți dorești ce nu ai. Dar uiți să vezi că te ai pe tine și că ai două brațe firave cu care te poți îmbrățișa puternic. Pentru că, la finalul zilei, te ai doar pe tine :).