Aglaja Veteranyi își spune propria poveste. De fapt, autoarea a mărturisit într-un interviu că istoria vieții sale se împletește cu ficțiunea; nu știm sigur cât la sută e una, cât cealaltă. ”De ce fierbe copilul în mămăligă” este o cărticică ușor stranie prin stilul în care e scrisă, dar cutremurătore, nelipsind umorul negru. Fiică de circari, micuța Aglaya are ocazia de a vedea mapamondul, în vreme ce în țara natală – România – ”oamenii n-au voie să gândească liber nici măcar în somn. Dacă vorbesc tare și îi aude vreun spion sunt duși în Siberia”. 

COMANDĂ ACUM CARTEA LA REDUCERE

“Oamenii caută fericirea cum caută sângele inima”.

Împreună cu familia sa – mama, tata și sora – eroina fuge din România comunistă în Elveția. Mâncarea (supa de găină, sarmalele și mămăliga) pare să fie unul dintre puținele lucruri care îi leagă pe aceștia de țara în care s-au născut.

”Îmi cunosc ţara după miros. Miroase ca mâncarea mamei. 

Tata spune că ne amintim pretutindeni mirosul ţării noastre, dar nu-l recunoaştem decât atunci când suntem foarte departe”.

Micul roman pare să fie de un suprarealism sinistru. Mama este femeia cu ”păr de oțel”, care, în timp ce face jonglerii, ”atârnă de păr” pe cupola circului, sora îi povestește cum un copil fierbe în mămăligă (copil care se taie în felii și căruia, eventual, îi plesnesc ochii), tatăl le părăsește etc. Frazele scurte, cuvintele seci, stilul simplu scriitura toată par să aparțină unui copil extrem de nefericit, care regretă că n-a fost întrebat la naștere dacă dorește să vină pe lume. Ba chiar este de părere că ”morții o duc mai bine decât viii”. Romanul pare a fi mai degrabă un jurnal. Nu știm asta, poate chiar a existat un jurnal, din care autoarea și-a luat notițele și le-a transpus în cartea de față, reamintindu-și astfel nefericita ei copilărie.

”Dictatorul e de meserie cizmar, diploma școlară și-a cumpărat-o.
– Nu știe nici să scrie, nici să citească, spune mama, e mai prost ca noaptea.
– Dar noaptea nu ucide, spune tata”.

Copila face față tuturor schimbărilor prin care trece împreună cu familia ei, mutându-se dintr-un loc în altul și încercând să găsească mereu ceva familiar. Nu reușește să prindă rădăcini în niciun loc, aflându-se permanent printre oameni noi și cunoscând tot timpul limbi noi.

”Eu trebuie să mă gândesc mereu la moartea mamei, ca să nu mă ia prin surprindere”.

”Fiecare om are un motiv personal ca să moară”.

COMANDĂ IEFTIN DE PE ELEFANT

”De ce fierbe copilul în mămăligă” este genul de carte ”de metrou”, pentru că se citește foarte ușor, este mică și subțire, are 175 de pagini, însă pe unele pagini nu sunt mai mult de zece cuvinte scrise.

AGLAJA VETERANYI. Actriță, scriitoare, artistă de varieteu. Origine română, născută la București, pe 17 mai 1962. A fost mulți ani analfabetă, dar a ajuns apoi să stăpânească la perfecție limba germană, în care și-a scris romanele, poeziile și piesele de teatru. S-a sinucis în 2002 într-un spital din Zürich, în urma unei depresii. Pe Wikipedia am citit că aceasta și-a regizat moartea la fel de laborios precum romanul. Măcar de ar fi știut mai multe și de ar fi oferit informații în plus. Nu am reușit să găsesc nimic legat de ultimii ani din viața Aglajei.

”De ce fierbe copilul în mămăligă” este romanul ei de debut, care a fost pus în scenă la Zürich și a fost distins cu premiul pentru Cea mai bună carte a anului (Zürich, 1999), Premiul pentru literatură (Berlin, 2000) și Premiul Chamisso (München, 2000).

Filmul… e și mai dur decât cartea. Poate fi văzut pe Cinemagia, cu subtitrare în limba română, sau pe Youtube, cu subtitrare în engleză.