Mă aflam în redacția “Fanatik”, acum câțiva ani, când redactorul-șef m-a corectat cu privire la formele menționate în titlu. În sinea mea, l-am făcut nebun, dar apoi am bătut frumos la ușa biroului său și l-am rugat să-mi explice (adevărul e că, atunci când mă macină ceva, nu prea pot dormi noaptea).
CORECT: O prietenă de-ale mele a intrat la Facultatea de Litere.
GREȘIT: O prietenă de-a mea a intrat la Facultatea de Litere.
De ce este greșit? De unde și până unde a apărut forma asta ciudată și urâțică din a doua propoziție? Îmi amintesc și acum discuția cu redactorul-șef (posibil să citească acest articol, dar e puțin probabil să-și mai amintească):
-Dom’le, am zis eu sigură pe mine, n-are logică. E vorba de o singură prietenă. A mea. Prietena mea, adică una de-a mea.
-Nț. Ia și caută pe Google.
-Am căutat, dar pe cuvânt că nu apare altfel decât spun eu (pe naiba, găsisem și pe net, dar nu-mi venea a crede că eu vorbeam greșit de vreo 20 și ceva de ani 🙂).
-Ești fată deșteaptă, Roxano! Gândește-o, că e la mintea cocoșului!
Avea un mod drăguț și inadmisibil de subtil de a mă face deșteaptă, când eu mă simțeam imbecilă :).
-Este vorba despre una dintre prietenele tale, continuă el calm. O prietenă dintre cele două, trei, cinci sau câte vrei. Practic (și teoretic, mai ales), înlocuiești prepoziția “dintre”. Alegi o prietenă din mai multe. Are sens acum?
Desigur, chiar are sens :).
M-am documentat atunci de-am înnebunit și am dat-o pe toate părțile până am priceput. L-am dat naibii pe Becali (despre el scriam cele mai multe știri, deoarece aducea vizualizări cu caru’ 😅), și m-am apucat să văd care-i treaba cu formularea asta ciudată. Nu că eram eu grea de cap. Înțelesesem foarte bine teoria, dar cel mai greu este să accepți că greșești. Iar eu, în trecut, nu prea îmi suportam greșelile și nici să fiu corectată. Bine, corect e să spun că încă lucrez la asta :).
Exemple:
Am vorbit cu un prieten (al meu) să mergem la un restaurant indian.
Sau: Am vorbit cu un prieten de-ai mei să mergem la un restaurant indian.
Spune-mi, te rog, dacă te duci cu iubitul tău la cinema sau cu o prietenă (a ta).
Sau: Spune-mi, te rog, dacă te duci cu iubitul tău la cinema sau cu o prietenă de-ale tale.
Ambele fraze sunt corecte. Prin urmare, ori eviți a folosi forma aceasta, care știu că pare fără sens, ori o spui corect (crede-mă, tot folosind-o, te vei obișnui).
Mulțumesc și astăzi pentru faptul că am lucrat în presă, chiar dacă nu am ani mulți de jurnalism în spate ca alții, pentru că am învățat o mulțime de lucruri utile. Și vă spun cu tot dragul, a vorbi și a scrie corect în limba nativă nu are legătură cu profesia, cu domeniul în care activezi :).