Voi nu aveți curiozități despre proveniența anumitor cuvinte? Eu da, tot timpul. Știu că societatea în care trăim blamează, de regulă, orice persoană care promovează libertatea de exprimare. Deși “promovează” nu este un verb potrivit, deoarece eu nu spun și nu scriu toate cuvintele pe care le gândesc sau le folosesc între prieteni. Nu sunt pudică, însă am ceva rețineri în a mă exprima deschis. Mai ales în public. Dacă, de exemplu, mă aflu la farmacie și, printre altele, vreau să cumpăr și un lubrifiant, iar lângă mine se află o doamnă în vârstă sau un domn care e cu ochii pe mine din momentul în care am intrat, am o ușoară jenă în a comanda produsul respectiv :).
În perioada victoriană, din cauza multor prejudecăți, subiectul “clitoris” a fost neglijat. Femeia victoriană nu avea voie să cunoască plăcerea, sexul fiind doar pentru procreere. Ea nu știa să savureze sexul, în timp ce bărbații își luau plăcere din cât mai multe relații sexuale. Freud afirma că “stimularea clitorisului este un semn de imaturitate sexuală şi nevroză”. Desigur, după acea perioadă, când oamenii s-au eliberat de preconcepții, și-au pierdut, aș spune, controlul, dar în cele din urmă s-a ajuns la un echilibru. Iar revoluția sexuală de la sfârșitul anilor ‘60 a avut multe efecte benefice.
Clitorisul
Mic, dar face multe :). Și pe cât de mic, pe atât de multe controverse a creat acest ghiduș organ feminin. Nu puțini sociologi, sexologi și medici au avut numeroase dezbateri cu privire la calitățile clitorisului.
“Atașat” la buzele inferioare ale vulvei, clitorisul, acest mic “penis feminin”, după cum a fost denumit, este cel mai bun “prieten” al femeii. Studiile arată că între 50-75% dintre femei ajung la orgasm prin stimularea clitorisului, fără penetrare. Ca și penisul, se lărgește și crește.
Vreţi să vă spun şi cine l-a descoperit? Dacă nu cumva ştiaţi deja asta. Eu am aflat zilele acestea :). Ei bine, un bărbat. Mateo Ronaldo Colombo, în anul 1559. La 43 de ani. Sunt curioasă ce naibii a păzit până la vârsta aia. Că tot atunci a şi murit. Ori ştia că o să moară. Şi a zis să ne lase drept moştenire această preţioasă informaţie :D.
„Din moment ce nu l-a distins nimeni până în prezent, trebuie să-l denumim dragostea sau dulceaţa lui Venus” (Ronaldo Colombo).
Din cele citite pe internet, “clitoris” vine din grecescu “kleio”- a închide sau de la „kleis” (destinat închiderii, de unde şi originea cuvântului cheie în limba română) sau a lui “clé” din limba franceză.
Sensibilitatea clitorisului
Aici aș dezbate, într-adevăr, dar încerc să rezum în câteva cuvinte :). După ce o femeie ajunge la orgasm (cel clitoridian, nu cel vaginal – adică acela pe care prea puține femei reușesc să-l cunoască), aceasta are nevoie de o scurtă pauză, de un repaus. Este același lucru ca și la bărbați. Aproape. La femei este o hipersensibilitate, care poate provoca o ușoară durere sau un disconfort.
Cam atât din partea mea :).
De consideraţi că ar fi ceva de adăugat, vă aştept părerile. Nu acelea în care îmi veţi spune că vi se pare un subiect deplasat. Mă cam enervează că despre organul masculin este scris pe toate site-urile, iar despre cel feminin prea puţin. Şi ce nu înțeleg eu este cum de există noțiunea de pudism sau de inhibare atât de mult în rândul femeilor, când clitorisul are 8000 de terminații nervoase, iar penisul doar 4000?! Dorința sexuală este cu mult mai mare la femei, dacă ne luăm după aceste cifre. Clitorisul primeşte un flux bogat de sânge, ceea ce duce la o mai mare excitaţie.
Foarte interesant !
Ia te uita, se pare ca, numele Colombo a fost predestinat detectivismului si descoperirilor epocale :)))))))))
Cred c-ar fi interesant de aflat prin ce metodă a reuşit dl.Colombo să studieze clitorisul şi să-l prezinte ca şi descoperire în 1559!!!….Mai bine mai târziu, decât niciodată!!
[…] scris AICI un articol despre proveniența clitorisului (hei, este doar un articol; Honi soit qui mal y pense! […]