Că ne schimbăm gândurile și sentimentele de la o zi la alta, că ne sucim, ne răzgândim, că vrem așa, dar de fapt e mai bine altfel, că el e mai bun azi, dar mâine parcă nu mai e de ajuns, este una. Însă, când vorbim de iubire, cred că lucrurile se schimbă puțin. Sau nici dragostea nu mai e ce a fost? Aș fi tare dezamăgită…
Este povestea unei prietene de-ale mele, care, în urmă cu câteva săptămâni, stătea cu mine la cafea și îmi povestea cât este de îndrăgostită, fericită, mulțumită de ceea ce trăiește, că iubește un bărbat extraordinar, cel mai bun de altfel și că nu l-ar da pentru alți zece. Povestea lor dura de mai bine de un an, însă nu făcuseră pași mari. Nu locuiau împreună, nu aveau chestii comune (afaceri, case, masini…, lucruri materiale). Nu voiau să se grăbească. Perfect, zic! Treabă foarte bună! Numai că, ce să vezi?!
Deunăzi, văd o postare pe Facebook (cel mai bun canal de știri, pare-se), în care ea își face publică relația cu… un altul. Wow, zic: nu are cum să fie pe bune, sigur face mișto de cineva. M-am înșelat, chiar nu făcea mișto. Era cu iubire, cu feeling, cu dragoste, cu nebunie, ceva ce n-ai mai văzut.
Ok, zic. Nu am pus mâna pe telefon să-i cer detalii, pentru că, așa cum o știu, m-am gândit că e vreo toană, vreo nebunie de-ale ei. I-o fi căzut vreunul cu tronc și vrea să îl impresioneze cu gesturi îndrăznețe. Ei bine, la o săptămână după, nicio zi în plus, văd logodna direct pe Facebook, cu inel, cu cerere, cu planuri, cu tot ce trebuie. Atunci, am pus mâna pe telefon, după ce mi-am dat două palme ca să-mi revin din șoc, și zic: „Pe bune?”. Răspuns: „Da, iubito, în cinci săptămâni facem nunta”. Discuția a continuat, însă nu o expun pe toată, că nu face sens. Esențialul este: cum mama dracului vine treaba asta? Acum o lună iubeai cu foc un bărbat, acum te măriți cu altul?! Nici ea nu a reușit să explice.
Acum, na, ei să fie bine, ea mai mult, că e prietena mea. Să se iubească în continuare, dacă se iubesc pe bune, și să facă prunci frumoși!
Sursa foto: glamour.com