Deși am vizitat Atena la începutul lunii trecute, abia acum două săptămâni am reușit să scriu ceva despre asta, când am povestit puțin despre Muntele Lycabetus. Nu vreau să renunț la a-mi scrie memoriile de călătorie aici, așa că azi vorbesc despre ce am văzut, ce mi-a plăcut, cum sunt grecii, ce obiective turistice recomand etc. Iar pentru cine și-a cumpărat bilet sau urmează să facă asta, ofer cu drag o mică sugestie în cele ce urmează :).

Atena este superbă. Probabil întreaga Grecie e minunată. Dar face parte din țările în care nu am ajuns până anul acesta. Sigur că atenienii au și ei ”uscăturile” lor (mirosuri oribile pe anumite străduțe, oameni dubioși, mizerie), dar per total orașul mi-a lăsat un gust plăcut.

Syntagma, Monastiraki, Plaka, Acropolele și Parthenonul

Sunt atât de multe, încât s-ar putea să sar ceva. Noroc nu pozele, care îmi reamintesc pe unde am fost, altfel ar trebui să fac ceva eforturi de memorie. O amică îmi spunea că n-ai ce face în Atena. Dacă n-ai ce face în orașul ăsta, care e plin de artă, de istorie, de cultură, apăi ia de citește în cele ce urmează ;). Cele menționate în intertitlu sunt doar câteva dintre obiectivele trăite, nu doar pur și simplu bifate în cele patru zile petrecute în capitala elenă. Pentru că am mers ușor, fără grabă, fără dorința nebună de a vedea cât mai mult, fără ghid și doar cu harta-n mână. Dacă îmi aduc bine aminte, cred că le-am vizitat chiar în ordinea aceasta. În prima zi, cum spuneam în articolul anterior, am mers pe Lycabetus Hill. Apoi am vizitat restul orașului în următoarele trei zile.

De la aeroport, am luat metroul și am coborât direct la Piața Syntagma, pentru că din zona aceasta era facil de mers către cazare. Aici am putut vedea Parlamentul, locul unde, la fiecare oră, se schimbă gărzile. Mi-au plăcut mai mult cele de la Președinție, unde zona era mult mai frumoasă și mai verde, mai luminată și mai liniștită. 

Plaka și Monastiraki au fost pe sufletul meu. Vii, colorate, cu oameni pestriți ce forfoteau în toate direcțiile, râsete, clinchete de pahare și taverne din care nu-ți mai venea să ieși. O viață de noapte activă într-o lume a contrastelor. Un tumult de energie și o viață vibrantă. Am comandat un vin roșu bun, un vin al casei, pe care l-am plimbat prin gură, așa cum fac cunoscătorii de vinuri :), și ne-am bucurat de atmosfera oferită de oamenii gălăgioși.

Și am lăsat Parthenonul ultimul, această capodoperă a arhitecturii grecești, ridicată pe Acropola Atenei, “casa zeiței necăsătorite”. Istoria spune că atenienii au cerut daruri zeilor pentru a se decide care dintre ei va deveni zeul protector al acestui locaș cult.  Câștigătoare a fost Atena, zeița înțelepciunii și a războiului, cea care a oferit atenienilor măslinul, după lupta crâncenă dintre ea și Poseidon, zeul mării. Parthenonul are o istorie bogată, sigur ar merita un articol separat, acesta fiind transformat, de-a lungul timpului, în biserică creștină, moschee sau chiar depozit de muniție.

Biblioteca Națională, Universitatea și Academia din Atena

Este imperios necesar să ai pe listă această trilogie culturală atunci când decizi să vizitezi Atena. Cred că am văzut cel mai frumos tavan dintre toate clădirile din Atena. De fapt, aproape pot spune că tavanul Academiei e cel mai frumos dintre toate tavanele pe care le-am văzut vreodată. La exterior, clădirea este superbă, beneficiind de un bogat decor sculptural, realizat din marmură fină. De o parte și de alta se pot remarca cele două statui – Atena, înțeleapta zeiță a războiului, cu o înălțime de 4,11 metri – și Apollo – zeul zilei, al luminii și al artei, cu 3,71 metri înălțime. La intrare sunt amplasate, începând cu anul 1885, statuia lui Platon și cea a lui Socrate, fiecare având o înălțime de 2,40 metri. Citisem undeva că Platon a mulțumit pentru trei lucruri zeilor: unul ar fi că s-a născut bărbat, al doilea că s-a născut în Atena, iar al treilea că s-a născut în timpul lui Socrate. 

Portul Pireu

Aveam alte asteptari de la Pireu. Cand am ieșit de la metrou, am simțit că-mi este rapită frumusețea purității. Aproape că m-am simțit ca la Costinești, cu acea mulțime pestriță de oameni, deși restaurantele și terasele erau mult peste ce văzusem eu în vremea în care stațiunea mai sus numită era în prioritățile mele în vacanțele de vară. Dar apoi am văzut marea. Iar tot ce-mi părea urât am lăsat deoparte considerând mici fleacuri. Am văzut perscărușii. Și am început să trăiesc acea bucurie scurtă a momentului. Și aici am fost impresionată de un tavan, cel al Bisericii Nicolas (poză în galeria foto). Luat la pas, Pireul este foarte drăguț, poate mai mare decât credeam, un orășel în toată regula. 

Cât costă să te plimbi prin Atena

Dacă vreți să știți și un buget pentru cele de mai sus, cu tot cu transport și cazare, ei bine, undeva la 200 de euro/persoană. Asta pentru că n-am cumpărat nimic de acolo. A, ba da, mi-am luat niște săndăluțe simpatice, pe care abia aștept să încalț imediat ce vine căldura :D. Am zburat cu Ryanair (50 de euro biletul dus-întors) și am stat într-o garsonieră – regim AirBnb (50 de euro/persoană) – primul meu city break cu Airbnb. Pe scurt, mi-a plăcut. Și am să mai merg acolo pentru a vizita muzeele. Pentru că au foarte multe și merită fiecare. Am fost doar în Muzeul de Arheologie – Acropole, o minune a lumii, cu spațiu modern, aerisit și luminos, care, deși este în contradicție cu Acropolele și clădirile din zonă,  oferă adevărate bogății, moșteniri vechi de mii de ani. Dar despre acest muzeu am să vorbesc separat, într-un alt articol. Pentru că, repet, merită :). Cu alte cuvinte, mai bag câteva poze. 50-100 măcar 🙈😁.