Ce credeți că era ascuns sub bancheta din spate a mașinii mele? Doar încercați să ghiciți!

Nu, în niciun caz nu se aflau bani! Un mic monstruleț zăcea mort, cred că de mai bine de un an. Un șoarece mort și uscat, ce arăta precum o insectă într-un insectar!

Vă întrebați cum a ajuns acolo? Păi, să vedeți. Eram la țară în perioada culesului de porumb. Ai mei obișnuiesc să culeagă porumbul cu foi cu tot, să-l aducă în curte, iar apoi să-l curețe, la umbră, sorbind dintr-o bere rece. După ce-l curăță, îl așează în containere specializate.

După o săptămână, când s-a uscat suficient, tata a pus în mașină doi saci cu porumb proaspăt pentru a merge la moară, să facă mălai. Pesemne că nemernicul de șoricel  a fost într-unul din saci, însă nu-mi dau seama cum a putut să iasă și să rămână în mașină, deoarece sacii erau legați bine…

Cert este că, la scurt timp, am simțit un miros groaznic de… mortăciune! Bleah!!! Da, fraților, am stat cu șoarecele mort în mașină atâta timp! Am căutat peste tot și nu am găsit niciun semn. Până acum câteva zile când am hotărât că husele de pe banchetă necesită o spălare și o împarfumare. Au râs toți de la spălătorie de mine… Și eu, bineînțeles!!!