Puține sunt acele reclame pe care le înțeleg. Unele chiar n-au nicio noimă. Când mergeam la reclame ca figurație, mereu mă întrebam de ce naibii mă puneau în atâtea cadre, ce voiau să scoată în evidență, cum oare va arăta reclama aia la final. Mi-a venit în minte acum una dintre ele, la bere. Mă îmbrăcaseră într-un costum de extraterestru, mă urcaseră pe platforma unei mașini și, evident, trebuia să filmez nemișcată. În asta a constat toată reclama. Nemișcată, extraterestru, cu berea în mână, în diferite cadre :D. Și, desigur, în reclamă am apărut maxim 20 de secunde, dar eu filmasem vreo 12 ore. Ăă, 14, că făcusem overtime.
Revenind la reclama despre care scriu, este una dintre cele mai emoționante, așa cum spuneam și în titlu. Clipul, realizat de Toyota, prezintă povestea lui Lauren Woolstencraft, campioană în cadrul Jocurilor Paralimpice (opt medalii olimpice!). Piesa de pe fundal este și ea foarte frumoasă și bine aleasă, la fel de emoționantă, dar și pozitivă.