Uneori stiu ce vreau, alteori ma las prada unui amalgam de ganduri. Am trecut prin greutati, care m-au ajutat sa ma maturizez, dar am avut si zile bune.

Am cunoscut oameni care nu meritau nici macar  o secunda din viata mea pentru a-mi pierde energia cu ei. Si de nenumarate ori m-am lasat prada. Prada unor forte ce imi distrugeau sufletul.

Nu putine au fost momentele cand puneam capul pe perna, la o ora tarzie din noapte, lacrimile uscandu-mi-se pe fata, in timp ce ma intrebam ce-mi va aduce ziua de maine. Am avut momente cand am stiut ca pot sa fac absolut orice, am cazut, m-am ridicat, soarele rasarind de fiecare data atunci cand speram mai putin.

Cred ca e un schimb. Asa cum se schimba monedele, la fel ma schimb si eu, si oamenii din jur.

A mai trecut un an. Peste doua saptamani implinesc o varsta. Cred cu tarie ca cineva, acolo sus, ma iubeste mult. M-am nascut in noaptea de Inviere. Anul acesta, ziua mea pica in Vinerea Mare, motiv pentru care nu voi sarbatori in stil mare, prefer o seara linistita in care sa respect traditia, mergand la biserica si cantand Prohodul.

Ii voi multumi lui Dumnezeu pentru ce imi da zilnic. M-a inzestrat cu calitati la care nici nu as fi visat. Pe de alta parte, mi-am dat seama ca, dintr-o fata naiva din provincie, am devenit mai inteligenta si mai puternica.