Despărţirile fac parte din viaţa noastră şi intră la categoria „experienţe”, fie că se întâmplă în adolescenţă sau la maturitate. Iar perioada de „doliu”, să-i spunem aşa, va exista în oricare dintre situaţii, atâta vreme cât tu nu ai dorit despărţirea.

1.Caută-ţi fostul partener şi spune-i că-l iubeşti.

Pe bune, chestia asta nu face decât să scazi în ochii persoanei respective, fie că vorbim de femeie, fie că vorbim de bărbat. Nu e ok, nu e normal. Ai avut timp să-i demonstrezi iubirea în timpul relaţiei. Din moment ce ţi-a spus că nu mai vrea să fie cu tine, tu nu ai altceva de făcut decât să te resemnezi. Nu e o copilă sau un puşti care să te testeze şi să se aştepte să o/îl cauţi după ce ţi-a spus că totul s-a terminat. A făcut pasul acesta după multe nopţi nedormite în care şi-a analizat sentimentele pentru tine.

2. Luptă pentru persoana pe care o vrei!

În primul rând, nu este un obiect pe care să-l ai doar pentru că-ţi doreşti cu disperare. Este om, cu dreptul la decizii. În al doilea rând, trebuie să lupţi pentru tine. Să-ţi revii, să fii puternic/ă, să înţelegi că nu te afli într-un film cu happy-end, ci este vorba de propria ta viaţă. Luptă, dar fă-o pentru tine, pentru că tu eşti prioritar/ă în momentul de faţă!

3. Mori de dor şi te duci să-l/0 aştepţi în faţa blocului, făcându-i o supriză.

S-ar putea să primeşti tu o surpriză, văzându-ţi marea iubire de mână cu altcineva. Fii matur/ă, gândeşte, nu deveni atât de vulnerabil/ă şi de slab/ă încât să crezi prezenţa ta o/îl va face să te iubească. Îţi va răni orgoliul şi sentimentele mai mult decât până atunci.

4. Caută-l/-o pe Facebook, dă-i telefon şi mesaje, agaţă-te de orice doar ca să-i auzi vocea.

Niciodată. Devii pisălog/oagă. Şi apoi, nu cred că există cineva pe lumea asta care să suporte şi să accepte mila. Nu ai nevoie de asta. Trecutul e trecut, lasă-l acolo unde e.

5. Încearcă să faci tot ceea ce nu ai făcut când eraţi împreună.

De asemenea, un lucru total greşit. La o femeie, când se umple paharul, se umple definitiv şi nu-l mai goleşte decât după plecarea ta. Sincer, ce vrei să faci? De exemplu, dacă o femeie îţi spune că nu ai dus-o în nicio vacanţă, tu vrei să faci asta acum, când nu mai eşti cu ea? Îţi dai seama unde ar trebui să o duci ca să o impresionezi? Pentru că la mare sau la munte prin zonele noastre ar fi ceva prea simplu, ceva ce a aşteptat să faci în tot timpul în care simţea că rutina a intervenit între voi, iar tu nu aveai ochi să vezi.

Sau, de exemplu, dacă un bărbat îţi spune că era dezamăgit de faptul că făceaţi foarte rar sex. Ce o să faci, o să devii dintr-odată o nimfomană şi o să tragi de el ca să-i arăţi că poţi? O să investeşti câteva milioane în lenjerii sexi, poate te-o privi acum cu alţi ochi? Dragostea lui pentru tine nu s-a dus din cauza sexului. Acesta e doar un motiv…

6. Transmite-i toate părerile de rău pe care le ai.

OK, ai greşit şi este lucru mare că vezi unde anume. Asta te va ajuta pe viitor. Dar scuzele trebuie să ţi le ceri atunci, în timpul relaţiei, nu după. Dacă asta te face să te simţi mai bine şi vrei ca persoana aceea să ştie că a avut dreptate, bun, cere-ţi scuze. Însă nu te aştepta să te primească înapoi cu braţele deschise. Trebuie să înveţi să-ţi vezi mai departe de viaţa ta şi de planurile tale. Este momentul perfect să te „îngropi” în muncă pentru o perioadă.

7. Rămâneţi prieteni.

Este aproape imposibil. Eu, personal, m-am luptat cu asta de fiecare dată. Dar vă spun şi de ce mi-am dorit atât de mult să rămân prietenă cu respectivul fost. Pentru că eu am pus punct. Pentru că aveam remuşcări. Pentru că ştiam că am făcut un om să sufere. Pentru că sentimentul de vinovăţie e al naibii de dureros. Dar în acea prietenie nu aveam ce să discutăm. Nu-i puteam povesti despre pretendenţii care mă plac. Nici el mie. Ştiu, e o chestie tare ciudată cu mine. Deşi eu l-am părăsit, mă deranja ideea că îşi continuă aşa repede viaţa după relaţia cu mine şi că deja o altă femeie ar putea să-l iubească. Chestie de orgoliu, bănuiesc (şi de egoism, I know).

Sau să accept să fim „friends with benefits” de dragul vremurilor din trecut, prelungindu-i astfel agonia şi dându-i speranţe că „poate, poate”.

Da, mă bat cu pumnul în piept să rămân prietenă cu cel pe care l-am iubit şi căruia îi sărutam buzele cu pasiune. Pentru că nu mai am decât sentimente de bunătate şi de drag faţă de acel om. Pentru că azi pot să-i pup cu uşurinţă obrajii, pentru mine nemaiînsemnând ce a însemnat cândva.