Acasă RoxanaB Cuvinte din sufletul meu Copilăria mea cu Sailor Mon

Copilăria mea cu Sailor Mon

0
Copilăria mea cu Sailor Mon

sailor-moon-1680x1050-wallpaper_www-wall321-com_84

Îmi este mult prea greu să exprim în cuvinte ce au însemnat pentru mine aceste desene.

Acțiune, dramă, romantism, SF, aveau de toate.

Dumnezeule, eram înnebunită! Și super-îndrăgostită de Mascatul în Frac!

Mi s-a făcut pielea de găină acum, rememorând povestea celor 5 Sailor. Atât de mult așteptam un nou episod, atât de mult o îndrăgeam pe Sailor Moon și atât de mult mă regăseam în personajul ei… Păi, întârziam mereu la școală, eram încăpățânată, făceam ce voiam, mă prosteam părând mai copilăroasă decât celelalte colege, aveam un puternic sentiment al dreptății și al prieteniei etc.

N-am înțeles niciodată de ce avea ea părul atât de lung și cum de nu se prindea nimeni, niciodată, că Usaghi era Sailor Moon!!!

Începusem să strig prin clasă replica nemuritoare „Moon Prism Power, make up!”. Și coloana sonoră era ceva… pfai de mine! Știți cum fredonam?! Mai-mai să zic că învățatesm japoneza!

Îmi plăcea personajul Sailor Mercur. Era mai timidă și mai diferită. Păr albastru?! Era fain, chiar îmi plăcea. Celei mai bune prietene de-ale mele îi spuneam Ami Mizuno.

Și pe Sailor Marte o îndrăgeam. Îmi plăcea că știa karate. Ok, de fapt, cam pe toate le îndrăgeam. Pentru că fiecare prietenă din copilărie avea câte ceva în comun cu un anumit personaj.

Nu găsisem, în schimb, două fete care să aibă relația ciudată pe care o aveau cele două, Sailor Uranus și Sailor Neptun. Acum, gândindu-mă, cred că erau bisexuale. Prea era băiețoasă și geloasă Sailor Uranus aia. Dar îmi plăcea mult de Sailor Neptun că ştia să cânte la vioară, unul dintre instrumentele mele preferate, după pian :).

sailor-moon-2013-sailor-senshi-33960933-1733-1500-768x665

Și ce mă mai chinuiam să fac cu ochiul, ah! Începusem chiar să vorbesc cu pisica mea, pe care o tunsesem în frunte astfel încât să se vadă forma de semilună! Și, evident, îi pusesem numele Luna. Ca să nu mai spun că rochia mea de mireasă avea să fie precum cea a prințesei Serenity!

Cât despre hainele tuturor lupătoarelor Sailor… Foarte sexi! Fustițele alea scurte, cu cizme până la genunchi, adică vorbim de anii ’90…

Eh, frumoase amintiri. Mă gândesc că într-o zi am să iau aceste desene de pe net și am să mă uit la ele atunci când voi avea o fetiţă. De fapt, cu siguranță am să fac asta!

 

Articolul precedent La cratiţă!
Articolul următor Citatul zilei
Iubesc cărțile. Am crescut cu ele. Am plâns pe ele. Am râs alături de personaje și am suferit deopotrivă. Cărțile au contribuit la dezvoltarea mea de-a lungul anilor. De asemenea, îmi plac oamenii care citesc. Iubesc oamenii care nu citesc, dar se lasă conduși către lectură. Mă bucur că pot contribui cu un grăunte la treaba asta. De aceea, blog. De aceea, vlog. Asta facem aici, în această comunitate de pasionați de citit: împărtășim din ceea ce citim și îi îndreptăm pe alții către citit. “Fiecare trebuie să-și găsească acea cale care i se potrivește cel mai bine. Trenul nu poate merge decât pe șinele de cale ferată” (Yoga Swami).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

error: Content is protected !!