– Petru Potopeanu.
– Şi ce lucrezi ?
– Prepar peşti pentru pulverizat.
– Bine, dar ce anume operaţii faci?
– Pun peştele pe plăci, potrivesc plăcile pe plite, pregătesc patru putini pentru peştele prăjit, pulverizez pasta produsă, pun pe pungi.
– Dar de ce vorbeşti numai cu „P”?
– Poftim?
– De ce vorbeşti numai cu „P”?
– De ce vorbeşti numai cu „P”?
– Pentru că pot pronunţa pe „P” perfect perceptibil.
– Ei, asta e acum! Pun rămăşag că la întrebarile mele vei greşi.
– Primesc.
– Pe cât?
– Pun prinsoare pe patru poli !
– Pe cât?
– Pun prinsoare pe patru poli !
– S-a făcut. Spune-mi, ce-ţi place să mănânci ?
-Peşte, păstrăvi, plachie, potârnici, prepar piftie piperată, pârjoale, pastramă, papricaş, papanaşi, porumbei, pui pane.
– Şi ce vin bei ?
– Pinot, pelin, porto.
– Şi ce desert ?
– Plăcinte, prăjituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
– Dar înghetaţă obişnuesti ?
– Puţin profiterol, parfait.
– Spune-mi, cum îţi petreci timpul liber?
– Primăvara prefer plimbările pe potecile pădurilor, prin parcuri.
– Dar vara ?
– Pescuiesc.
– Şi iarna ?
– Patinez.
– Te pomeneşti că poţi să-mi spui o poezie cu litera „P”?
– Pot.
– Asta nu o mai cred. Spune-o !
POEZIA POETULUI PETRU POTOPEANU
“Prin pustiuri, peste pietre, Păsări, pâlcuri pribegesc, Părăsindu-şi puii proprii, Pe pământul părintesc. Prima pasăre, pilotul, Plescăia puternic pliscul, Patina privind pământul, Pajiştea, pădurea, pliscul”.
– Bine! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai plecat.
– Paraschivo păpuşico, pentru prânz prepară puţin pătrunjel pe potârnichi. Pa!
– Văd că am pierdut.
– Pardon, plateşti patru poli pentru pierderea pariului.
– Plătesc.
– Pune paralele pe portofel.
– Încă o întrebare.
– Poftim?
– Ce adresa ai matale ?
–Prelungirea Popa Petre 4, parter, plecând prin Pangari, peste pod.