Nu fac parte din PSD și n-am niciun interes să-l susțin pe prim-ministrul României, Victor Ponta. Nu am nicio treabă cu politica, dar, ca orice român, am dreptul la opinie.

Nu cred că vom avea vreodată un candidat perfect la prezidențiale, care să mulțumească pe toată lumea. La urma urmei, toți ne vorbesc în față de cât de egali suntem, dar ei și copiii lor au averi colosale… dintr-o „democrație” coruptă până-n măduva oaselor.

În niciun caz, nu spun că Ponta e cel mai bun și nici n-aș putea să încurajez pe cineva să-l voteze. Și, în niciun caz, nu am convingerea că ne va fi mai bine cu Ponta – președinte. Cu niciun președinte, de altfel. Pentru țara asta ar putea fi mai bine, poate, dacă ar reveni monarhia. Deși, vorba ceea, și regele… tot pe cur face kk :D.

Am avut o perioadă când mi-a plăcut mult de Elena Udrea. Și de Traian Băsescu. De ea, pentru simplu fapt că e femeie și, probabil, a făcut compromisul la locul potrivit, în momentul potrivit. Ok, și pentru că arată bine; e o doamnă plăcută care se îngrijește; dar mai ales pentru că nu e deloc prostănacă, așa cum poate unii au impresia, ci foarte inteligentă. Iar de el, pentru că a pornit de jos, dintr-o familie de rând. Și pentru că a luptat pentru un trai mai bun. Eh, pentru sieși, dar asta e, trăim vremuri nu tocmai ușoare, iar fiecare e pentru el.

Ceea ce n-am înțeles eu niciodată… sau poate am înțeles greșit… De ce a luat toate acele decizii? Cum de a putut să greșească în felul ăsta? Președintele Băsescu a devenit dușmanul declarat al multor milioane de români, care nici nu-l iubeau, dar nici nu-l urau. Sinucidere politică, cum citisem undeva.

Toate deciziile lui din ultima perioadă n-au făcut decât să-l ducă în jos pe stimabilul și onorabilul domn președinte. Măsurile aprige pe care le-a luat, privind cele mai năpăstuite categorii ale societății, și anume pensionarii, mămicile, șomerii și bugetarii (mă rog, ăștia n-ar fi tocmai năpăstuiți, dar nici nu știu o altă categorie în care să-i adaug), au fost făcute cu un scop, dar n-am înțeles niciodată care e acela. Pentru că toate acele „tăieri” pe care le-a decis Băsescu au avut un singur beneficiar: cel mai mare și mai puternic partid din Opoziție – PSD.

Adica… de ce să „tai” 25 de procente de la amărâți? De ce să tai covrigul copilului de un leu, când poți să tai de la o familie care are două – trei mașini, fumează două pachete de țigări pe zi și mănâncă în majoritatea timpului doar la restaurante?!

O decizie maximă, prost luată de altfel, a fost să-l îndepărteze pe omul care a fost mâna lui dreaptă ani de zile, Cristian Diaconescu, pentru a o susține pe Udrea.

Ei bine, toate acestea i-au deschis larg porțile lui Victor Ponta către președinție, care cred că se tăvălește de râs când vede ce adversari are: Udrea, Macovei, Iohannis… cine ar mai fi? Așa, Diaconescu – OTV-istul…

Acum nu mai e niciun secret pentru nimeni că Victor Ponta va fi viitorul președinte al țării. 100%.

Mulți se oftică, dar mie mi-a plăcut faptul că prim-ministrul a avut parte de o lansare grandioasă a cursei sale către Cotroceni. Și că acest lucru s-a petrecut chiar de ziua lui de naștere. Cred că și eu aș fi procedat la fel. Păi, ce, e puțin lucru să-ți cânte o țară-ntreagă „la mulți ani”?! Sau 70.000 de oameni, câți or fi fost.

Ca om, Victor Ponta pare un om de treabă, cald, altruist. Na, așa se vede din fața televizorului. N-am avut ocazia să-l cunosc personal, dar am auzit c[ e un tip misto. Am cunoscut-o pe soția lui, Daciana Sârbu. Acum mulți ani, pe când eram la facultate și o aveam ca profesoară pe Georgiana Popescu, soția lui Mircea Drăghici, am mers într-o tabără. Habar nu aveam ce trebuia să fac. Aa, din ce țin minte, să notez tot ce spunea fiecare om politic în parte. Și să mă bucur, alături de ceilalți, de bulzul făcut și de alte mâncăruri tradiționale, iar mai apoi de focul de tabără și de petrecerile care aveau loc seara. Mai era acolo Liviu Dragnea, care, ca orice politican, vorbea frumos și cald. Și mult. Știa și bancuri; era amuzant. Cred că de atunci am început să țin, oarecum, cu PSD. Probabil că dacă mi se oferea ocazia să merg într-o tabără cu PNL, azi eram de partea acestui partid.

Îmi zicea cineva deunăzi că ar fi bine să voteze numai aceia care au un IQ ridicat, căci până acum a votat doar prostimea. Prin „prostime” cred s-a referit la mamaia de la țară, cu pensie de 300 de lei, căreia dacă îi dai un kilogram de zahăr, unul de făină, unul de mălai, ulei și nu mai știu ce, promite că vine cu ștampila…

Și majoritatea cunoștințelor mele mai-mai să mă mănânce de vie când au auzit că am de gând să votez un asemenea… om.

În orice caz, eu îi urez încă de pe acum lui Victor Ponta să aibă grijă de țara noastră; dacă nu mărește salariile, măcar să nu mai taie din ele. Să facă ceva pentru ca medicii și alți tineri să nu mai plece la muncă pentru străini, să-i ajute p-ăștia care au făcut zeci de credite, ba pentru case, ba pentru plasme și nu știu ce alte electrocasnice etc. Și nu mai știu, sunt multe lucruri pe care ni le dorim noi, românii, fiecare în funcție de ce are nevoie. Doar că nu vin bătând din palme. Iar oamenilor, ca și oilor, le place să aibă un pastor. Cum o fi el.

Și, cum spune un proverb mason, NEVOIA PÂINII ZILNICE ÎI DRESEAZĂ GRADAT PE OAMENI…

UPDATE:

Am primit foarte multe mesaje în care am fost criticată pentru acest articol, în mod special de la oamenii pe care îi cunosc.

Așa că țin să revin asupra unei idei. Probabil expimarea mea a fost greșită.

Când am spus că am început să țin cu PSD-ul din perioada facultății, NU A FOST PENTRU CĂ MI-AU OFERIT O TABĂRĂ, LA NAIBA! La fel de bine se putea întâmpla să-mi plătesc singură tabăra respectivă. Același lucru l-aș fi scris. Pur și simplu, s-a întâmplat să iau contact cu acest partid. Și, așa cum am spus, nu există o altă persoană pe care aș putea să o votez dintre cele care candidează la președinție. Astăzi, nici PSD, nici alt partid nu mi-a oferit un loc de muncă. 

Asta e tot. Nu văd de ce vă ofuscați cu toții, este fix părerea mea.

UPDATE 17.11.2014

Noul președinte nu este cel care am crezut eu că va fi (și cred că mulți au crezut ca mine). Pare greu de crezut, având în vedere că nu l-am susținut pe el, însă am simțit o bucurie în suflet când am văzut că Iohannis ne va conduce țara. Mereu mi-a plăcut ce se petrece în Germania, de la economie până la fotbal și nu numai. Însă nemții îmi par oameni reci.

Așadar, domnule Iohannis, sper să nu dezamăgești toți oamenii ăștia care te-au votat! Și dacă reușești să faci așa ceva pe la noi, chiar ești „smecher” 😀 (și să nu aud că nu se poate pentru că sunt oameni care mor de foame… în România mori de foame doar dacă ți-e lene să muncești).