elefant.ro

Astăzi am să-ți spun câte ceva despre alimentația mea. La noi, în România, se obișnuiește, aproape în toate familiile, să se mănânce pâine la fiecare masă și cam cu orice fel de mâncare. Eu cred că acesta nu este un handicap, al nostru, al românilor, din contra, cred că trebuie să mâncăm așa cum ne place, lăsând la o parte prejudecățile și ținând seama doar de sănătate.

Pâine nu este nesănătoasă

Chiar așa, pâine nu este un aliment de care să fugim, mai ales dacă ne place. Mie îmi place. Dar ceea ce mă deranjează cel mai tare la pâinea pe care o pot cumpăra din magazin este că are o textură foarte ciudată și se apropie din ce în ce mai puțin de pâinea de casă. Sunt sigură că ați observat și voi cât este de afânată. Pe lângă faptul că este ”umflată” cu tot felul de substanțe, mă mai deranjează și igiena necorespunzătoare în care este pregătită, transportată și livrată. Ah, să nu uit. Pâinea aceea integrală, de secară sau neagră, pe care o găsim sub tot felul de denumiri sofisticate este la fel de nesănătoasă ca aceea albă, sau poate chiar mai nesănătoasă din cauză că sunt adăugați coloranți în compoziție care să o facă maro.

Bun, ce sa fac în situația în care îmi place să mănânc pâine, dar nu o suport pe cea făcută în fabrici? Îmi rămâne un singur lucru de făcut, și anume să îmi fac pâine singură. Nu știu câte femei mai fac, în zilele noastre, pâine în casă din cauza timpului, care pare să se contracte din ce în ce mai tare, însă eu, oricât de ocupată aș fi, găsesc un răgaz să frământ aluat de pâine. Fiindcă este 100% naturală se păstrează de pe o zi pe alta fără să se întărească prea tare sau să prindă un miros neplăcut. De aceea nu fac în fiecare zi, ci odată la două zile.

Cum o prepar

Am să scriu aici pașii pe care îi urmez eu atunci când prepar pâinea, pentru cele dintre voi care vor să încerce.

Pun un kilogram de făină într-un bol suficient de mare, în care să pot frământa și să aibă loc să crească, pun, în mijloc, un cubuleț de drojdie și o lingură de sare și pun apa la încălzit. Cam un litru de apă nici prea rece, dar nici fierbinte, să poți ține degetul în ea.

Peste sarea și drojdia puse în mijlocul făinii adaug puțin din apa caldă și dizolv drojdia sfărâmând bucățelele între degete. Încorporez făină, mai adaug apă, tot acolo, în mijloc. Puțin câte puțin până termin toată apa. Va ieși un aluat foarte moale așa că va trebui să mai adaug 300 de grame sau chiar 400 de făină. Îl frământ cam 5 minute și îl las la dospit trei sferturi de oră sau chiar o oră.

După ce s-a ridicat, încep să îl porționez. Poți s-o faci sub ce formă vrei, eu prefer să fac chifle pentru că sunt mai ușor păstrat. Le pun în tavă, pe hârtie de copt, și le dau pe deasupra cu gălbenuș de ou, ca să capete crusta o culoare mai frumoasă și să fie mai gustoasă. O mai las în tavă cam 10 minute, după care o bag în cuptorul încins în prealabil.

Un mic pont: în cazul în care aveți un cuptor mai vechi, care arde preparatele dedesubt, puteți pune, sub tava cu pâine, o tavă cu apă. Se va coace mai greu, însă nu se va mai arde.

Când scot pâinea din cuptor o pun, fierbinte pe un prosop curat sau un blat de lemn ca să nu se încrudeze.

Merită să încerci!

 

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ