Acasă RoxanaB Cuvinte din sufletul meu Eu, marea și aerul. De ce recomand nudismul :)

Eu, marea și aerul. De ce recomand nudismul :)

1
Eu, marea și aerul. De ce recomand nudismul :)

 

E bine ca, măcar o dată în viață, să faci un lucru pe care nu l-ai făcut niciodată. În fiecare an, de fapt, ar fi bine să faci un lucru nou. Nu mă gândisem niciodată să merg la nudiști. Dar pentru că s-a ivit ocazia am zis „ok, ce poate fi rău în asta?”.

Ei bine, rău n-a fost deloc. Dar mi-a luat ceva timp să mă dezbrac. Nu puteam. Pur și simplu, nu puteam să mă debrac complet, deși în jurul meu erau o mulțime de „Adami” și „Eve”. Mai făcusem, în anii trecuți, topless, dar cum vara nu mai e cum era odată, iar razele soarelui sunt foarte puternice, am preferat să-mi protejez zona respectivă și să pastrez sutienul.

Cu chiu, cu vai, mi-am dar jos slipul. Mi-era tare rușine, iar în momentul în care am simțit că leșin de cald, m-am ridicat de pe nisip și am luat-o la fugă până am intrat în mare. Poate vreți să aflați și unde am fost la nudiști :).

Din păcate, în România, nu prea există plaje special amenajate pentru nudiști. Am ales 2 Mai, pentru că știam că există un crâmpei de plajă unde te poți bronza complet, fără ca cineva să rămână gură-cască la tine (mă rog, de uitat la mine s-a uitat toată lumea; nu că am simțit eu că eram privită, dar chiar am surprins multe femei și mulți bărbați privindu-mă 😅). Erau foarte mulți veniți cu corturile, dar ceva mai încolo am prins și un loc unde am putut așeza pătura și prosopul.

În jur de ora prânzului, am plecat spre Vamă, la Cherhana (apa, înotul, statul la soare te fac să-ți fie foame). Am rămas surprinsă când am văzut cât de mulți tineri se bronzau cu părțile intime la vedere. Ei, aici în niciun caz nu m-aș fi putut dezbrăca. Pentru că una este să mergi pe o plajă unde toți sunt goi, și alta e să faci acest lucru pe o plajă unde sunt foarte mulți copii sau ceilalți poartă costumul de baie. Un pic de discreție, totuși:).

De ce mi-a plăcut la nudiști?

Pentru că am simțit o libertate și o desfătare a corpului, pentru că e distractiv să te joci în apă fără să ai ceva pe tine, dar mai ales, darorită bronzului căpătat. Doar tu, marea și aerul.

Dacă am să o mai fac vreodată?

Habar n-am. Poate pe la vârsta a doua, așa :). Ori să am cu cine. Cineva la fel de nebun ca mine și mai dezinhibat decât sunt eu :).

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

error: Content is protected !!