Filmul pe care îl recomand pentru acest weekend poartă titlul „Absolut tot” în limba română. Am ales să îl trec în engleză, deoarece acest „everything” sună mai puternic decât „tot”. Deşi pare un film pentru adolescenţi, mie mi-a plăcut. Are un mesaj puternic, iar finalul este altfel decât mă aşteptam. Nu ştiu de ce, poate de la filmele făcute după cărţile lui Nicholas Sparks, am impresia că e termină cu un final nefericit, în care cineva moare, iar eu îmi şterg lacrimile şi nasul de parcă aş fi curăţat o găleată de ceapă :D.

Timp de aproape 18 ani, Maddy este închisă în casă din cauza unei boli pe care mama ei crede că o are (SCID – Severe Combined Immunodeficiency sau „boala copilului din bula de plastic”). Copila are tot ce-şi doreşte în castelul de sticlă în care a crescut. Mai puţin libertatea. Bucuria de a gusta viaţa. Iar atunci când, caa de vis-a-vis apare Olly, un tânăr la fereastră, care începe şi îi scrie mesaje, ba chiar o şi vizitează, viaţa ei începe ă capete un alt sens. Iar tânăra îşi doreşte să evadeze, să iasă în stradă, să cunoască lumea, să simtă pericolul.

Deşi este un film de dragoste, mi-a plăcut că nu a fost siropos. Chiar nu, serios :). Are chiar câteva replici amuzante, potrivite pentru adolescenţi. Îmi plac actorii, ambii sunt tare simpatici şi joacă bine. Pe cea care o interpretează pe Maddy, Amanda Stenberg, am mai văzut-o când avea zece ani, în spumosul film „Colombiana”, pe care l-aş revedea oricând.

Gata, nu mai zic nimic, şi aşa am dat multe detalii, despre boală, despre îndrăgoteala lor, trebuie să-l vedeţi ;).