Acasă RoxanaB Cuvinte din sufletul meu Povestea unei prietenii…

Povestea unei prietenii…

3
Povestea unei prietenii…

best-friends-prieteni-buni_800x500
Friendship is like the relation between hands and eyes. When the hand gets hurt, the eye cries, and when the eye cries the hand wipes its tears…
Nu se ştiu din copilărie, s-au cunoscut acum câţiva ani. Una blondă, cealaltă şatenă. Anii au zburat, iar ele au crescut, s-au maturizat. Distanţa le-a despărţit, însă s-au regăsit acum aproape 6 luni, în plină iarnă, la o cană de vin fiert. Au devenit cele mai bune prietene, împărtăşindu-şi secrete, plângându-şi pe umeri, privind împreună la stele, visând să cucerească lumea şi bucurându-se de viaţă, cu dezamăgirile şi împlinirile ei cu tot. Au  trecut peste furtuni şi vânturi, dar au zâmbit la strălucirea soarelui.
Amândouă scriau şi amândouă aveau acelaşi vis: să ajungă…undeva. Au încercat să se mintă una pe alta, nu din răutate, doar pentru a evita explicaţiile. Prietenia lor este fragilă, dar cu toate astea niciuna nu a putut renunţa la cealaltă. În primul rând, pentru că niciuna nu poate spune că are prieteni adevăraţi, sunt doar ele două, într-o lume dură, cu oameni răi. Se au una pe alta, când una plânge, cealaltă îi mângîie obrajii, îmbrăţişând-o cu putere. Împreună au învăţat să zboare…
Le-au unit clipele grele, când amândouă îşi plângeau de milă, dar se împăcau reciproc, clipele în care se certau, iar la câteva minute se îmbrăţişau, clipele în care bârfeau aşa-zisele prietene, clipele în care erau invitate în oraş de băieţi, iar apoi ajungeau acasă râzând şi golind o sticlă de Jack. Momentele acelea nu le poate lua nimeni, prin oricâte încercări le-ar supune viaţa…
Joanna, you know who I am and you know my soul. I hope you’ll never disappoint me…
Articolul precedent Vreau o schimbare!
Articolul următor Un mic monstruleț
Iubesc cărțile. Am crescut cu ele. Am plâns pe ele. Am râs alături de personaje și am suferit deopotrivă. Cărțile au contribuit la dezvoltarea mea de-a lungul anilor. De asemenea, îmi plac oamenii care citesc. Iubesc oamenii care nu citesc, dar se lasă conduși către lectură. Mă bucur că pot contribui cu un grăunte la treaba asta. De aceea, blog. De aceea, vlog. De aceea, scriitoare. De aceea content writer. De aceea, realizator și moderator emisiune radio. Mai ales, de aceea Organizator evenimente culturale (Book Club, Books&Wine, Book Camp. Toate sub brandul cultural iCarte, iParte. Asta facem aici, în această comunitate de pasionați de citit: împărtășim din ceea ce citim și îi îndreptăm pe alții către citit. “Fiecare trebuie să-și găsească acea cale care i se potrivește cel mai bine. Trenul nu poate merge decât pe șinele de cale ferată” (Yoga Swami).

3 COMENTARII

  1. In primul rand iti multumesc sincer si public(personal am facut-o de mult timp)pentru cele scrise de tine mai sus. Sincer, m-ai emotionat si m-ai facut sa ma simt mai iubita. Lucrurile grele ne-au legat si desi au existat tot felul de oameni care au vrut sa ne desparta, legatura dintre noi s-a dovedit a fii mult prea puternica. De multe ori, am impresia ca esti barbatul meu sau sotia mea:)) ne certam ca si cand am fi un cuplu de mult timp impreuna ca mai apoi sa ne impacam reciproc. Imi place ceea ce avem noi aici si imi este frica de perioada cand vom pleca fiecare la casele noastre. Iti spun aici, ca indiferent cu cine voi fii iti voi face si tie o camera in casa..asa, sa ai unde sa vii la mine in vizita sa bem sticla aia de jack cat barbatul B. e plecat:))) mor de ras aici..promit sa ti-o fac cu buline ca stiu ca iti plac si iti pun si un dressing la dispozitie cu de toate..Gluma e gluma dar sa revenim la lucruri serioase.. Sincer, chiar m-ai emotionat si m-ai facut sa ma simt importanta. Te iubesc soato sau sotule:P

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.