Când spun teatru în versuri, mă duc imediat cu gândul la William Shakespeare. Doar că nu nu am citit niciodată vreuna dintre operele marelui scriitor și dramaturg. De fapt, proza în versuri nu m-a dat niciodată pe spate. Mare pierdere…! Serios spun, mare pierdere, pentru că ”Romeo și Julieta” este un roman care trebuie citit de toată lumea. E o carte superb scrisă, de altfel nu degeaba este considerată cea mai frumoasă poveste de dragoste din toate timpurile, fiind totodată cea mai cunoscută din istoria lumii.

Shakespeare este unic (știu, știu că nu el a “gândit” povestea). El a reușit să stârnească atât râsul, cât și mâhnirea într-o singură piesă. Pentru că nu-i așa că amoru-i pe cât de blajin pe atât de crud? 🙂 Chiar personajele lui Shakespeare sunt când comice, când serioase. Corul și Actul I mi-au plăcut foarte mult. Actul I pentru că Samson și Gregorio sunt două personaje pe care le îndrăgești rapid.

”Două distinse case din Verona,

Unde povestea noastră s-a-ntâmplat,

Din veche ură iscă iar furtuna

Care cu sânge mâna le-a pătat.

Din sânu-acestor case învrăjbite

Doi tineri rău-sortiți își iau viața,

Iar toate întâmplările cumplite

Ce duc la moartea lor topi-vor gheața

Acestei dușmănii. Iubirea lor

Ce stă sub semnul morții și va stinge

Cu trist final vrăjbia caselor,

Pe scenă-n două ceasuri o vom plânge;

Iar dacă răbdători veți asculta,

Tot ce-am greșit aici vom îndrepta”.

De mai bine de 400 de ani, “Romeo și Julieta” este o poveste încă vie, deși nu știm cu exactitate dacă personajele au existat în realitate (ar fi păcat să nu fi existat, totuși, și să fi fost doar o poveste ingenios imaginată). Ce știm însă e faptul că Shakespeare a contribuit serios la PIB-ul Italiei, dacă ne uităm la numărul mare de turiști ce merg la Verona pentru a vedea locurile din celebra-i piesă. Abia aștept să ajung și eu acolo! Păi cum, La Casa din Giulietta trebuie vizitată! Trebuie să vezi balconul sub care cei doi și-au făcut minunatele declarații de iubire :). Dacă ești mai sensibilă, poți chiar vărsa o lacrimă la cavoul Julietei și al lui Romeo ;).

Dacă la început ni se înfățișează un Romeo îndrăgostit de o Rosalina, ei bine, acea iubire este mai degrabă naivă, el doar crezând că-i îndrăgostit, pe când între Romeo și Julieta avem o reală și profundă poveste de dragoste.

Romeo: Aripele iubirii mă-nălţară. Nu-i zid să poată stânjeni iubirea. Iubirea-ncearcă tot ce iartă firea Iubirii… şi de-aceea nu mă tem.

Julieta: Noapte bună, noapte bună! Aşa mâhnire dulce-i despărţirea, c-aş sta să-ţi spun tot „noapte bună” până-n zori.

Povestea dintre Romeo și Julieta

Nu am să scriu foarte mult aici, pentru că toată lumea cunoaște cum s-au petrecut lucrurile (cred 😁). În linii mari, avem două familii ce se dușmănesc de moarte – așa cum ni se spune încă de la început – Montague și Capulet. Aflând de balul mascat organizat de Capulet, Romeo merge neinvitat, împreună cu tovarășul lui, Mercutio. Aici o cunoaște pe încântătoarea Julieta, căreia îi sărută întâi mâinile, apoi buzele, îndrăgostindu-se rapid și iremediabil unul de celălalt, deși află că iubirea lor este interzisă.

Vezi, iubirea-i o tortură.
Căci suferința mea ce se răsfrânge
În dragostea ce mi-o arăți, sporită
Mi-o faci prin ea și mai nesuferită…
Iubirea-i fum ce din suspine crește,
Aprinsă foc ce-n ochii dragi zbucnește,
Gustată e izvor de armonie
Ce-ngână-auzul; dar inăbușită
E val clocotitor de mare-adâncă
De lacrimi… Ah, și ce mai este încă?
Sminteală înțeleaptă! Dulce fiere!
Mă duc, iubitul meu, la revedere!

Ce ușoară-i moartea! Cât de simplă. O sticluță de otravă și un pumnal.

”…Ce-i asta-aci? O cupa-n mâna lui Romeo-al meu? Otrava, văd, i-a fost sfârșitul grabnic. O, răule! De ce-ai sorbit-o toată și nu-mi lăsași măcar un strop? Pe buze să te sărut, că poate-a mai rămas Pe ele-o picătură de otravă Ce mi-o da moartea-n veci vindecătoare!”

Mi-au plăcut ambele filme “Romeo și Julieta” cel din 1996 și cel din 2013 – trailere mai jos, însă tot aștept unul nou. Dacă e bine făcut, n-am să mă satur niciodată :).

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ