De ce îmi place să îmi termin cam toată treaba până la patru jumate după-amiaza? Ca să mă uit la „Bravo, ai stil!”. Poate vă întrebați de ce o fac, iar eu o să explic în articolul acesta de ce îmi place să mă uit la o emisiune care nu prea e „pe bune”. Adică nu e chiar reală 100%.

Mi se pare mișto să văd noi abordări, noi combinații vestimentare. Este o emisiune care îmi răspunde la veșnica întrebare „Cu ce s-ar potrivi asta?” sau mă face să înțeleg, în sfârșit, la ce folosesc unele piese vestimentare pe care le găsesc în magazine și par ciudate sau efectiv urâte și pe care nu le-aș purta în mod normal.

Intrigile dintre fete, evident că sunt amuzante. Este foarte relaxant să te uiți la niște dudui care se ceartă pe țoale, pe pălării și încălțăminte, care se întrec, care mai de care, în stiliști, pentru că, e clar: fetele sunt lipsite de talent în acest sens și, mai cu seamă, de orice fel de inspirație care să se încadreze în standardele impuse de jurați.

Juriul!

Că tot veni vorba despre ei, pot spune că cel mai tare îi simpatizez pe bărbații din juriu, pe Maurice Munteanu și pe Răzvan Ciobanu, desigur și cele două doamne îmi sunt simpatice. Despre Iulia Albu am am scris câte ceva, iar Raluca Bădulescu mi se pare o figură caraghioasă, dar cu un caracter care chiar o scoate din anonimat.

Acuma să spun și despre cum funcționează treaba cu voturile. Ei bine, nu prea cred eu în corectitudinea celor de la Kanal D atunci când vine vorba despre voturi, pentru că, uneori, lucrurile stau cam dubios și cam bat la ochi. Cred că procentele în care sunt votate fetele sunt măsluite pentru a se păstra tensiunea în concurs, evident scopul este clar: audiența! Per total mie îmi place să urmăresc emisiunea, mă face să mă relaxez.