Întotdeauna.
Pentru că tinzi să faci comparații.
Pentru că ce ai trăit cu fostul, vei vrea să găsești și la următorul. Sau, mai bine spus, următorul să fie peste nivelul fostului.
Pentru că ai nevoie de timp să te refaci. Și pentru că tristețea și suferința trebuie trăite la fel de intens ca și bucuria și fericirea. Nimeni nu poate schimba natura emoțiilor umane…
Într-adevăr, e posibil ca o fostă iubire să fie înlocuită cu una nouă. Dacă apare. Și dacă simți.
Când părăsești, lași impresia celui părăsit că ești rece și indiferent. De fapt, despărțirea s-a produs cu mult timp în urmă, însă niciunul nu avea curajul să spună „stop”.
Este foarte greu să renunți la cineva care simți că îți aduce fericire în anumite momente, dar știi că nu e pentru tine.
Am realizat că cel mai de preț lucru pe care îl pot face pentru mine este să mă retrag atunci când o situație, sau o relație în cazul de față, îmi diminuează stima de sine, iar persoana respectivă nu este pe aceași lungime de undă cu planurile mele de viitor.
Ajunsesem să trăiesc într-o minciună și să trec prin atât de multe schimbări emoționale încât aproape că nu o mai recunoșteam pe femeia care mă privea în oglindă…
El mă ținea pe loc, îmi bloca ascensiunea. Și pentru ce? Acumulam tot mai multă amărăciune și frustrare.
Rănile se vindecă cu timpul. Însă în niciun caz închizându-te în casă. Și, în niciun caz, sunându-l pe fostul sub diverse pretexte. Prietenie între foști iubiți poate exista doar atunci când nu mai există sentimente…
Da, este nevoie de pauza. Si de timp. Un moment de singuratate nu strica, pentru adunarea gandurilor.
Cum ziceam, timpul vindeca rani 🙂
Si daca mori de dor cum dracu faci sa nu il suni? Daca iti vin in minte toate amintirile cum faci???
Selfcontrol. Analizezi ce a mers si ce nu. Si concluzionezi de ce s-a terminat, in fond.
sigur este nevoie de o pauza…altfel risti sa-l distrugi pe urmatorul…
😉