Nu știu dacă voi ați văzut ”Manchester by the Sea” în urmă cu doi ani, când a apărut în cinematografele din România. Nu aș fi vrut să văd o dramă, nu aș fi avut nevoie de una în perioada asta, dar acesta a fost chiar primul film care mi-a apărut când am deschis Netflix, acum vreo două săptămâni. 

La un film, îmi plac mult dialogurile (ca și la carte), îmi place să fie dinamic, nu-mi plac acțiunile lente. Însă filmul acesta fost atât de bun, atât de bine regizat, încât era imposibil să nu îi acord o notă bună (lucru pe care nu l-am mai făcut de multă vreme la un film). Cred că îi dau 8. Serios, merită.

Povestea filmului

Știți că nu prea-mi iese, dar încerc să povestesc puțin, fără a da spoilere. În primă fază, am fost indusă în eroare de titlu. Nu e vorba de orașul Manchester din Anglia, ci de orășelul Manchester din Massachusetts (U.S.A.). Dacă mi s-a părut un pic plictisitor în primele 15-20 de minute, nu la fel pot spune despre restul filmului. Dați-i o șansă, dacă veți avea aceeași impresie, pentru că o să vă placă. Subiectul filmului este destul de original. Poate pentru unii pare deja ”fumat” în filmele americane, când unul moare, altul trece printr-o dramă, un copil rămâne orfan, alții ard în incendiu etc. Ei bine, eu n-aș spune asta.

Lee Chandler (Casey Affleck) este un singuratic. În același timp, este și impulsiv. Nu se uită după femei, se bate cu oricine are ocazia și răspunde agresiv dacă se simte atacat. Nu știm nimic despre el până în momentul în care este nevoit să se întoarcă acasă, în orășelul Manchester-by-the-Sea, când află de moartea fratelui său. De aici începe cu adevărat filmul, pentru că aflăm trecutul lui, care este destul de dramatic, trecut care o implică și pe Randi, fosta soție (Michelle Williams). Când spun că acțiunea e lentă, nu exagerez cu nimic. Uneori, ai ușoara impresie că ar fi tărăganat să ducă filmul ăsta până la două ore și ceva. Dar nu-i așa. Mie, una, mi-a plăcut foarte mult. Chiar și cu acel final ciudat de neașteptat. Aproape că este imposibil să nu empatiezi și să nu suferi împreună cu personajele.

Despre actori

Casey Affleck este un actor care a jucat foarte bine și care a meritat pe deplin Oscarul în 2017. Michelle Williams nu este nici ea mai prejos, chiar dacă are un rol secundar și apare în doar câteva secvențe. Însă regizorul și scenaristul Kenneth Lonergan merită toate aplauzele. Este foarte interesant faptul că acesta a suferit mereu de depresie. Însă reușește să conturee atât de bine personajele, să scrie atât de bine povestea, iar actorii să-și interprezete rolurile exact cum trebuie. Premiile primite au fost pe merit.

”Manchester by the Sea” a primit nu mai puțin de șase nominalizări la Oscar pentru:

• Cel mai bun film
• Cel mai bun regizor
• Cel mai bun scenariu
• Cel mai bun actor în rol principal
• Cel mai bun actor în rol secundar
• Cea mai bună actriță în rol secundar