Uneori, dau dovadă de slăbiciune. Şi cel mai rău lucru este că fac asta conştient. Şi îmi pare rău că nu sunt mai puternică în luarea anumitor decizii…
Astăzi, din nou, am înţeles că nimeni nu merită să investeşti timp şi sentimente. Doar dacă e vorba despre tine ca persoană şi interesul tău.
Nu sufăr. Şi nu mă doare. Absolut nimic. Doar conştiinţa îmi spune cât de naivă pot fi, chiar şi acum, după atâtea experienţe trăite. De cele mai multe ori, prevăd finalul, dar tot mă avânt. Îmi place să trăiesc viaţa, dar prefer stabilitatea.
Nu regret timpul trecut, regret doar hotărârile pe care le iau în anumite momente.
Ah! Poate cineva crede că bat câmpii, că mă exprim astfel încât las impresia că mă contrazic singură…
Dar am intrat aici, în căsuţa mea, în acest blog, pentru că nu simt nevoia de a vorbi cu cineva, ci doar să mă destăinui prin scris, într-un fel tot mie.
Şi totuşi, nu pot spune exact cum stau lucrurile, doar că mă simt vinovată. Am făcut un rău unei persoane, conştient. Am rănit. M-am gândit, pentru prima dată, întâi la mine. E aşa rău să îţi doreşti ţie binele?…
si eu ma gandesc uneori daca interesul meu merita in cazul in care asta poate rani pe cineva. ptr mine nu merita, zic eu, si am incercat cat am putut sa-mi respect ideea asta, dar nu stiu ce va fi pe viitor cand poate voi avea un interes atat de puternic la care nu voi mai putea rezista. sper sa nu o fac niciodata. cumva acum in mintea mea, daca ar fi de ales intre a rani (mai ales o persoana la care tin) si a renunta la un interes pe care il vreau foarte mult, as alege sa renunt la el chiar daca m-ar nemultumi foarte mult. dar… nu pot vorbi din pacate si ptr un viitor despre care nu stiu nimic.
tot tu, cititorul meu fidel :)…nu ma lasi la greu!
ai un suflet bun, dar in viata trebuie sa-ti vezi de propriul interes, crede-ma! 😉
As fi vrut sa vad in loc de „Ganduri triste” un alt titlu, unul care sa nu iti induca o stare negativa. Cred ca ar fi primul pas in a-ti invinge slabiciunile,(sa vezi partea plina a paharului, sa vezi ce e pozitiv) Eu as fi pus titlul „m-am gândit, pentru prima dată, întâi la mine”
Nici nu ai idee cat de binevenit e acest msg, in acest moment :). Merci pt incurajare, dar si cand vad partea pozitiva a lucrurilor,tot rau merge…
Buna Rox! sunt Rox de la cursul de media:)
O sa-ti citesc cu interes blogul caci pare interesant.
Te pup