Ultima mea vacanță recentă a fost la finalul anului, de Revelion, când vizitam Sighișoara. În noaptea dintre ani, una dintre dorințe cred că a fost să vizitez mult anul acesta. Măcar să scriu din amintiri, dacă vizite ioc :).

Am mers pentru prima dată în Cluj anul trecut (și prin împrejurimi, așa că nu mă opresc doar la oraș în acest articol). Cu mama. A fost una dintre vacanțele acelea minunate, cu plimbat mult pe jos, cu sentimente de ”dolce far niente” mâncând înghețață la fiecare terasă întâlnită, cu descoperiri de locuri noi, cu bife trecute în telefon ”aici am fost, aici nu”, dar mai ales cu bucuria de a fi împreună. Sper să putem ieși curând din case. Așadar, vă invit să puneți Cluj pe lista voastră de obiective și atracții turistice. România, în general, că prea s-a mers numai pe afară în ultimii ani :).

Transport și cazare

Dacă nu aș fi avut poze, aproape că aș fi uitat pe unde am fost. De aceea, e bine să scrii la cald, proaspăt, când sunt vii amintirile. Pentru că nu am vrut să conduc așa mult, am preferat să luăm trenul (am circulat pe noapte, deci am stat la cușetă – a fost o primă experiență pentru mine și… n-am prea putut dormi, mă cam zdruncina trenul :)))). Ne-am cazat la un apartament (a fost pentru prima dată când am ales prin AirBnb și, pentru că am fost mulțumită, sigur am să mai aleg regimul acesta pe viitor), apoi ne-am schimbat și am ieșit să vizităm orașul. Mami merge pe jos mai des decât mine și destul de mult, așa că ea a fost cam împotriva autobuzului (l-am luat totuși seara, că nu mai puteam de picioare :P). 

Primul vizitat: Centrul Clujului

Aflat în inima Transilvaniei, Clujul este un oraș foarte populat și vizitat, un oraș vibrant, cu o viața de noapte intensă. Prima dată am ajuns în Piața Muzeului, unde poți vedea clădiri cu arhitectură gotică și barocă, precum și Biserica Franciscană. Puțin mai încolo ne-am ”pierdut” în Piața Unirii, care, asemenea pieței mai sus menționate, se laudă cu un ansamblu arhitectonic gotic, baroc și neobaroc: Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail, Muzeul de Artă, statuia lui Matia Corvin, Strada în oglindă, precum și vechi palate nobiliare.

De asemenea, restaurante și terase la greu. Nu îmi vin în minte, pentru că ne-am oprit la multe. Ah, îmi amintesc de o cafenea renumită în Cluj (și foarte scumpă, cred că de aceea am ținut-o minte :D), Olivo Caffe. Superb înăuntru, imi amintește de o cafenea din Geneva, felul în care sunt așezate măsuțele, cuierul de haine, ceștile… mi-a plăcut tare :).

Parcul Central Simion Bărnuțiu (istoric, filozof și profesor)

Dis-de-dimineață, am luat câte o cafea la pachet și am ajuns în acest parc atât de verde și de curat, de unde nu ne mai venea să plecăm. Aici puteți vedea Pavilionul de Muzică, Teatrul de Vară și Cazio. De asemenea, multe aleiuțe. Iar din parc am ajuns pe Podul Elisabeta, un pod pietonal peste Someșul Mic. Nu spectaculos, dar plăcut. 

Parcul Cetățuia

Din centru am mers tot ușor, la pas, până am urcat spre Cetățuia. Clujenii au fost amabili și ne-au îndrumat corect, astfel că nu ne-am rătăcit :). Cetățuia e un parc, dar frumusețea lui stă în faptul că poți vedea întregul oraș în toată splendoarea. 

Grădina Botanică

Cred că pot spune că e cea mai frumoasă din câte am văzut. Aceasta a fost fondată în anul 1872 și este una dintre cele mai mari grădini botanice din sud-estul Europei (14 hectare). Am petrecut câteva ore bune pe-aici, pentru că ai multe de văzut și… na, multe poze de făcut 🙂 (în galeria foto o să vedeți ceva mai multe)

Orășelul Turda

Zic orășel, pentru că este, într-adevăr, mic. Nu sunt foarte multe de vizitat, însă clădirile acelea colorate te vor fascina. Și am dat și peste doi bătrânei, pe care nu m-am putut abține să nu-i fotografiez. M-au dus cu gândul la Florentino Ariza și Fermina Daza 🙂 (AICI vlogul dacă nu știți despre cine vorbesc:).

Salina Turda

Ce mult mi-a plăcut aici, vai, Doamne! Și a fost cu peripeții, pentru că, neavând mașina personală, a trebuit să căutăm autobuz sau microbuz. Și am căutat pe internet, am întrebat în stânga și în dreapta, dar greu până am aflat la ce oră pleacă un maxi-taxi din Cluj. În sfârșit, iată-ne ajunse, la 35 de kilometri distanță de oraș. Am urcat și am coborât toate cele 13 etaje din subteran. Și a fost foarte ok, nu îți trebuie chiar așa, cine știe ce condiție fizică (ok, eram un pic mai slăbuță pe atunci 😁). Ai multe de văzut aici: Mina Rudolf sau Mina Iosif, Sala Sala Crivacului sau Sala Puțului și altele. Am închiriat și o bărcuță, ne-am chinuit să vâslim, dar a fost ok, lacul fiind micuț și slabe șanse de a te pierde astfel încât să nu te mai poți întoarce 😁). Poze mai multe puteți vedea în story-urile de pe Instagram :).

Cheile Turzii

Dacă tot am ajuns în Turda, nu ne ducem noi mai departe? 🙂 Amândouă iubitoare de natură, nu aveam cum să nu continuăm să ne bucurăm de aerul curat pe care nu îl găsim în capitală. Pe drum, în Turda, ne-am întâlnit și cu două doamne, așa că am pornit cu toate. Despre Cheile Turzii nu știu dacă știați, însă zona este rezervație naturală încă din 1938, de pe vremea Regelui Carol I, și a fost inclusă mai târziu în patrimoniul Unesco. Ce peisaje frumoase am văzut, ce locuri superbe de popas și odihnă! Au fost și ceva porțiuni mai înguste ale traseului, deci cu mare atenție dacă ajungeți pe acolo. Noi nu am fost chiar echipate, pentru că nu știam că vom pleca în drumeție. Există, însă, un cablu de care te poți ține. Pe Cheile Turzii sunt și foarte multe peșteri. Am văzut vreo câteva, însă nu le știu denumirile (și dacă scria pe undeva, nu am apucat să notez) 😊. Nu tu hârtii, nu tu pet-uri, foarte curat și îngrijit totul pe unde priveai în jur. 

Cam atât. sigur au fost mai multe cele vizitate (mai ales în centrul Clujului, pentru că îmi dau seama după fotografii (oh, și sigur că nu le-am pus pe toate 🙈). Vă aștept părerile, dacă ați fost prin locurile menționate în acest articol sau dacă aveți pe listă. Iar dacă vă place și credeți că ar putea fi de folos, puteți distribui :).

DISTRIBUIȚI
Roxana B
Iubesc cărțile. Am crescut cu ele. Am plâns pe ele. Am râs alături de personaje și am suferit deopotrivă. Cărțile au contribuit la dezvoltarea mea de-a lungul anilor. De asemenea, îmi plac oamenii care citesc. Iubesc oamenii care nu citesc, dar se lasă conduși către lectură. Mă bucur că pot contribui cu un grăunte la treaba asta. De aceea, blog. De aceea, vlog. Asta facem aici, în această comunitate de pasionați de citit: împărtășim din ceea ce citim și îi îndreptăm pe alții către citit. “Fiecare trebuie să-și găsească acea cale care i se potrivește cel mai bine. Trenul nu poate merge decât pe șinele de cale ferată” (Yoga Swami).

LĂSAȚI UN MESAJ