Sarmalele fierb, salata de boeuf e aproape gata, usturoiul pentru piftie e tocat și el, casa toată miroase a cozonaci, iar printre toate acestea curg lin cele zece întrebări de gramatică din penultimul test al acestui an. Mă gândeam la un test despre Reguli de bune maniere pentru 31 decembrie .

Articolul Test de cultură generală: GRAMATICĂ la final de an apare prima dată în Roxana B.

Într-o perioadă exista motto-ul ”Nu ai Facebook, nu exiști!”. Cred că s-a schimbat de câțiva ani în ”Dacă nu știi gramatică, nu exiști!”. Să fiu sinceră, primul îmi este oarecum util. Fără Facebook nu ar mai intra peste 1000 de oameni pe articolul acesta, așa că merci, Mark!

”Limba română e o poveste: fantastică pentru unii, imposibilă pentru alții”

Articolul Test de cultură generală: 10 întrebări de GRAMATICĂ apare prima dată în Roxana B.

Așadar, cine a vrut test, să ia de aici. Pe mâncate micul dejun și pe băute cafeaua. Să nu vă doară căpșoarele așa, dis-de-diminață, cu alde test cu de toate, cum pusei și-n titlu: fonetică, ortografie și ortoepie. Pare-mi-se că am băgat și ceva de punctuație. Aveți grijă și la cratime. Partea cea mai tare ar fi să fi greșit chiar eu. N-ar fi de mirare; am urât diftongii și triftongii la școală . Enjoy! 🙂

Articolul TEST de cultură generală: FONETICĂ, ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE apare prima dată în Roxana B.

Indienii spun că viitorul nu există. Există doar trecutul, din care dobândim experiențe și cunoștințe, și prezentul, care ține cât ai clipi, pentru că s-a și transformat în ziua de ieri. Așadar, haideți să ne jucăm puțin în prezent. Avem un test de cultură generală cu ce vă place vouă tare mult: gramatică. Știu că nu e ușor, știu că veți lua un maxim cinci din zece, dar o să rămâneți cu ceva, asta vă garantez :). Nu uitați: totul se face prin distracție. Dacă intrați aici cu gândul de a deveni doxă la limba română, sunt slabe șanse. Nici măcar eu, care fac testele astea, nu sunt așa doxată . 

 SUBSCRIBE AICI PE YOUTUBE PENTRU ALTE TESTE INTERESANTE DE GRAMATICĂ 

Articolul Test de CULTURĂ GENERALĂ: Cât de bine știi LIMBA ROMÂNĂ? apare prima dată în Roxana B.

În rest, vă doresc o săptămână cât mai ușoară! Dacă nu visez urât la noapte, mâine dimineață ne ”întâlnim” pe Youtube. Haideți, că știți de ce. V-am zis că lucrez la vlog. Și am decis ca mâine să fie prima zi în care apare. Apar adică . PS: Sunt emoționată ca un copil care primește coroniță și premiul I, deși nu mă premiază nimeni cu nimic , așadar sper să fiți pe aproape . Mulțam anticipat!

Articolul CULTURĂ GENERALĂ: Test-fulger cu 10 întrebări de GRAMATICĂ și VOCABULAR apare prima dată în Roxana B.

PS: Dacă ați ratat testul de săptămâna trecută, clicați AICI. Subiectul a fost Mihai Eminescu .

Articolul TEST de GRAMATICĂ: Tu știi să pui cratima corect? apare prima dată în Roxana B.

Am scris AICI un articol despre proveniența clitorisului (hei, este doar un articol; Honi soit qui mal y pense! ) și, documentându-mă nițel, am dat peste niște articole de unde am luat capturile de mai sus. 75% din femei și 75% dintre clitoris. Asta e de gândit profund :). De atunci mă țin să scriu într-o lecție despre confuzia dintre din / dintre.

Jumătate din amicii mei mă consideră scorpie. Și uneori mă întreb: care jumătate? Aia de la cap în jos sau cea care începe de jos și se duce înspre cap?

Corect este: Jumătate dintre amicii mei. Sigur, puteți spune că merg cam departe și n-ar trebui așa disecată problema. Majoritatea lingviștilor consideră chiar că “din” poate fi oricând înlocuit cu “dintre”. E chestie de nuanță, la urma urmei. Nu am omorât acea jumătate de amici că am folosit “din” în loc de “dintre”. Și, desigur, nu-i nici motiv de corigență. Mult mai grav este să scrii chiar verbul acesta, “a scrie”, la persoana a doua a conjunctivului prezent cu un singur “i” sau să spui “vroiam” în loc de “voiam” ori să pui cratima la “a-ș vrea să te văd”. Dureros de rău mă dor ochii să văd așa crimă.

Haideți să vă spun care e regula și cum reușesc să o folosesc corect. Sper să vă ajute și pe voi. Nu uitați: deși articolul se numește “Lecția”, aici nu se dă nimeni mai isteț. Învățăm împreună (știu, sunt o blândă ).

* din se folosește când este urmat de un substantiv la singular
* dintre se folosește când este urmat de un substantiv la plural.

Iar ca o altă definiție, ”din” se folosește pentru a desemna o parte dintr-un întreg, iar “dintre” se utilizează pentru a separa mai multe elemente dintr-o mulțime de elemente. Are sens, nu? 🙂

Exemple pentru “din”:

Am scris un sfert din tema pe care mi-a dat-o profesoara.

Am făcut accident, iar acum 50% din autoturism este distrus.

Acesta este cel mai mare hoț din Parlament.

Exemple pentru “dintre”:

Jumătate dintre prietenii mei preferă marea, iar cealaltă jumătate muntele.

Acesta este cel mai mare hoț dintre parlamentari.

50% dintre femei caută fericirea și nu o găsește. Cealaltă jumătate o găsește, dar nu e mulțumită :).

Cred că “simțiți” și voi cum sună “50% din femei” și “50% dintre femei”, așa-i?

Articolul Lecția de gramatică: “din” sau “dintre”? apare prima dată în Roxana B.

Am mai spus într-un test (AICI) că mi-a plăcut mult geografia. La școală, când eram scoasă la tablă, trebuia să arăt pe hartă cu indicatorul diverse țări și capitale. Le încurcam mereu, iar indicatorul acela lung ateriza în palmele mele. Țin minte că aveam tendința să-mi trag palma atunci când profu’ de geogra-varză (nu așa i se spunea materiei și pe vremea voastră? :D) dădea ca la fasole, iar asta era mai rău decât dacă țineai palma întinsă. Pentru că nimerea tot timpul pe degete :D. Vă propun, așadar, un test de cultură generală, format din întrebări de geografie, majoritatea întrebărilor cerând capitale. Multă lume le confundă cu alte orașe din alte țări. Haideți să vedem, vă mai amintiți ceva din ce ați învățat la școală?

Articolul TEST de CULTURĂ GENERALĂ: Cât de bine stai la GEOGRAFIE? apare prima dată în Roxana B.

Este inutil să spun asta încă o dată, dar nu mă dor degetele să scriu (deși multă lume îmi spune că nu ar trebui să mă scuz sau să mă justific în fața cuiva, nici măcar a cititorilor): nu sunt profesoară, nu mă cred mai deșteaptă decât alții și scriu din ce știu, din ce cunosc și din ce mă pot documenta (iar asta când și când pentru că roxanab.ro nu a fost creat pentru analize amănunțite). Am ținut să precizez acest lucru, pentru că săptămâna trecută a fost a criticilor și a observațiilor (apreciez că măcar le primesc în privat ).

Mi s-a atras atenția că nu e posibil ca cineva care oferă teste de cultură generală și lecții de gramatică să facă greșeli. Well, asta necesită puțină lămurire. Dacă fiecare om în parte care mă citește mi-ar spune unde și când greșesc mi-ar face un foarte mare bine pe care l-aș da și eu mai departe, la rândul meu, prin textele pe care le scriu. Eu nu-mi critic cititorii niciodată. Iar eu nu scriu pentru academicieni. Eventual îi iau drept sursă :). Aproape în fiecare articol scris în săptămâna ce a trecut am avut câte o greșeală.

După cum știm, tonul face muzica, iar de cele mai multe ori observațiile pe care le primesc sunt dure. Știți, e mult mai ușor să observi paiul din ochiul altuia, însă destul de greu vezi bârna din propriul ochi. Blândețea, toleranța și bunătatea sunt calități pe care m-aș bucura să le văd tot mai des la oameni (să nu credeți că nu mă includ și pe mine aici). Când corectezi pe cineva, fă-o calm, într-un mod plăcut, nu brutal. Dai dovadă de bună creștere. Și te rog pe tine, cel/cea care mă citești acum, să nu crezi niciodată că deții tot. S-ar putea ca acea greșeală pe care ai zărit-o la mine să o faci și tu, în vorbire, fără să-ți dai seama :).

Bun, haideți că iar m-am abătut de la subiectul de azi :).

Spuneam zilele trecute, într-o postare pe Facebook, că am umblat trei ore să găsesc un troler. Și atunci m-am gândit că asta necesită un articol separat. Cuvântul în sine, deși vine de la englezescul britanic “trolley”, nu a fost preluat și adăugat în dex, cum s-a întâmplat cu altele (show, link, trend, speaker, designer etc). În magazine, nu e trecută niciuna dintre forme. Doar în online apare și este scris cu un singur “l”. Eu nu m-am luat după faptul că toți din online scriu astfel, cât după faptul că nu-mi place cum se vede “troller”. Nu văd sensul celui de-al doilea “l”. Am putea să rămânem la varianta originală, și anume ”trolley”. Dar nici englezii nu îl folosesc atunci când se referă la bagaj. Ei îi spun ”rolling luggage” sau ”trolley suitcase”, dar serios, într-o lume în care totul se mișcă cu viteză, nu ai timp să spui două cuvinte în loc de unul simplu. Englezii numesc ”trolley-ul” căruciorul cu care fac cumpărături în supermarket. Noi putem rămâne la ”bagajul de mână”, dar avem deja trei cuvinte. Așadar, nu știu voi, dar eu îi spun ”troler”, care este o geantă de voiaj prevăzută cu o pereche de rotile şi un mâner extensibil. Dacă este de dimensiuni mari, deja intră în categoria geamantane :).

După îndelungi căutări, și oboseală, și foame, și sete, că de aceea nu-mi mai place shoppingul foarte tare, am găsit un troler care mi-a plăcut enorm, de la Swiss nu mai știu cum, dar era 480 de lei. Sau altul de la Samsonite, tot pe acolo la preț. Exagerate. Cu banii ăștia mă distrez câteva zile în vacanța ce urmează . Mai găsisem și la 170-200 de lei prin Cora, dar nu erau dimensiunile care îmi trebuie. Și zău că alți 40 de euro ca data trecută (ok, și ca acum două dăți) nu am de gând să mai dau la aeroport pe motiv că nu încape în spațiul infim pe care îl au cei de la compania cu care zbor. Așa că am ales tot Mirano (deloc ieftin, însă chiar aveam nevoie). Mai am unul de la acest brand, de aproape zece ani. Nu s-a rupt niciun fermoar, nu s-a urâțit, nu are absolut nimic. Și chiar  a fost plimbat cam peste tot, inclusiv în weekendurile în care plec la mare sau la munte. Ah, da, mereu plec cu troler după mine. Nici nu aveți idee câte chestii își poate pune o femeie când pleacă .

Articolul Lecția de română: “troler” sau “troller”? apare prima dată în Roxana B.

Îmi doresc pentru țara mea o întărire a statului de drept și atunci e evident că primul om în stat e acela care respectă statul de drept și CCR, drept pentru care am pus în aplicare decizia CCR.

Trecem peste faptul că exprimarea nu e cea mai bună, deși, în general, atingi ușor corazon-urile oamenilor când spui cât de multe vrei pentru țară și popor. Dar consilierii tăi ar trebui să te ajute sa eviți o greșeală. Nu mai zic, ai și o soție care cunoaște bine limba română (eu așa știu, că înainte de a preda o limbă străină, trebuie să știi foarte bine propria limbă). Acum, de ce să arunc totul doar la tine, că nu ești singurul. Toți politicienii folosesc această structură. Îmi amintesc de unul singur că spunea ”drept care”, iar acela era al treilea om în stat la vremea respectivă, unul dintre foștii președinți ai Camerei Deputaților, și anume Valeriu Zgonea. Dar hai să vedem care e treaba cu acest ”drept care” și de ce este inutil ”pentru” între ele, formându-se astfel un pleonasm.

Când folosim “drept pentru care” este necesar să știm faptul că ”drept”, prepoziție aici, are deja sensul de ”pentru”.

Sună un pic ciudățel, pare că i-ar lipsi ceva, așa-i? Dar ce să-i faci limbii române dacă vrem să vorbim ca la carte? Însă DEX e de treabă și ne oferă câteva sinonime dacă nu ne place astfel:

drept care = prin urmare, deci, așadar, în concluzie

Exemple:

• când ”drept” este prepoziție:

Mai e doar o săptămână până la concediu, drept care mă pregătesc să fac ultimele cumpărături .

”Duducuță, să-mi sară ochișorii dacă se află alt om mai fericit decât supusă sluga matale, drept care hai să fugim împreună” . (Alecsandri)

• când ”drept” este substantiv:

Libertatea este un drept pentru care poți renunța la multe altele.

Articolul Lecția de gramatică: ”drept care” sau ”drept pentru care”? apare prima dată în Roxana B.